Un EP desprins de canoanele folosite în Olanda, fără însă a neglija sound-ul local. Tentativa debarasată deopotrivă cultivată atrage atenția asupra acestui grup format din muzicieni ce lăsaseră impresia că nu își găsesc drumul.
Format pe fundațiile (și neîmplinirile) Stream of Passion și ReVamp (cea din urmă fiind probabil – dimpreună cu After Forever – aventura principală a solistei Floor Jansen, actualmente pierdută prin epuizatul Nightwish), două titulaturi de altfel dizolvate complet, grupul Dark Horse | White Horse constă în Marcela Bovio (voce), Jord Otto (chitară), Ruben Wijga (clape) plus invitații Arien van Weesenbeek (tobele Epica/Mayan) și Siebe Sol Sijpkens (bass). Așadar, avem de-a face cu un fel de supergrup născut din neisprăviri și din opreliști cauzate de notorietatea altora.
Astfel de găști apar constant, fie că e vorba despre reformări sau despre gânduri de reinterpretare. În majoritatea cazurilor, de obicei, nu rezultă altceva decât variații chinuitoare. Subiectul nostru este ceva mai diferit. Având fundații progresive, dar și symph-gothic batav, la care se adaugă o atmosferă sludge, câteodată și doom șaptezecist, consecința este o manieră care amintește în același timp de sonorități precum Mastodon, Psychotic Waltz, The Gathering sau Lacuna Coil. Iar abilitățile mexicancei Marcela Bovio conferă acel substrat pop-clasic datorită căruia tehnica formație (rock) acoperă zone destul de largi.
Publicația The Prog Mind, revistă unde am descoperit grupul în cauză, spunea despre Bovio că: ”she has one of the craziest, most out-of-this-world voices you’ll ever hear, including a higher range that will raise the hairs on your neck”. Fără îndoială, interpreta din Nuevo Leon reprezintă diferențierea și pasiunea, profitând de înzestrările deosebite. Totuși, de multe ori, scopul ei de a se plia pe coloratura instrumentală o transformă într-un soi de rictus Brittney Hayes, stridenta Unleash the Archers. Poate în viitor se va reuși găsirea ponderației ajustată stilului muzical ales. Momentan, sigură e o altă remarcă scrisă pe gazeta cu pricina: ”she rages, foments, and stretches herself here, reaching places that other vocalists can only dream ” .
În orice caz, Dark Horse | White Horse a pornit la drum printr-un foarte interesant melanj, îndeajuns de sensibil; în general, matematica ogivală nu-i tocmai exploatată coerent așa cum e aici. Denumirea formației și mini-albumul omonim, aparent dualism frivol, transmite moștenirea Queensrÿche/Fates Warning redusă la simțualismul metalo-olandez.
un gând muzical 