O cunoștință a avut proasta inspirație să țină un discurs de față cu mine în care declama cum (ea) a fost, este și va fi întotdeauna imaculată din punct de vedere moral. Cu trecutul și prezentul nu mă pot contrazice, mai ales dacă aduce dovezi întru neprihănire. Cu viitorul însă avem o problemă: pentru că… Citește în continuare Yasuharu Takanashi
Etichetă: simfonic rock
Aryem – Dangerous Paradise (2020)
În optica dezastrului Nightwish din ultima decadă, incluzând și supraevaluări de tip Xandria, să vizităm puțin Mexicul. Nu cred că am făcut-o aici până acum. Și ne oprim asupra unui grup înființat imediat după ce icoana finlandeză pare că și-a dat obștescul sfârșit (Imaginaerum - 2011). Dangerous Paradise, debutul trupei Aryem, a apărut însă mult… Citește în continuare Aryem – Dangerous Paradise (2020)
Epica – Omega (2021)
Apropierea de proiectul japonez Linked Horizon cred că i-a făcut pe olandezii de la Epica să-și găsească în sfârșit echilibrul și imaginațiunea ce justifică întrucâtva piedestatul intelectual pe care au fost ridicați în ultimii 20 de ani. Omega, noul album, conține mult din puterea de a transmite o idee prin sunete, nu de a face… Citește în continuare Epica – Omega (2021)
Sound Horizon – Märchen (2010)
O carte muzicală. Corpus vast, acest album dovedește fezabilitatea expresiei cinesonore de factură (j)pop culture. Are mult din ce a însemnat The Velvet Underground & Nico. Disc conceptual înscris pe axa estrade, librete, spectacole de revistă, Märchen sintetizează spiritul animat japonez (analogii libere, asociații inventive, afabulații deviaționiste), fiind notabil pe teritoriul scenografiei cantabile. Nu putem… Citește în continuare Sound Horizon – Märchen (2010)
un gând muzical 