Magica – În Alt Univers (2022)

Mi-e destul de clar că singurul nostru export actual cât de cât viabil (trupa constănțeană Magica) pur și simplu n-ar putea la rigoare intra în niciun top best of internațional, nici măcar (se află deja la a opta realizare de studio) cu acest nou disc, de altfel foarte interesant, denumit Luna Nebună (lansat pe 10 iunie anul curent).

Deci, că Magica noastră ce a reușit totuși să depășească granițele României, reușită admirabilă în sine având în vedere că pe nimeni din afară nu interesează ce se întâmplă pe aici (nimeni interesat de muzică, firește), are limite evidente.

Limite care cred că vin din acel mult pe bună dreptate invocat decalaj pe care cultura română în general îl are față de occident și față de Japonia. De ce?: este un subiect despre care am vorbit cu alte ocazii.

Acum vreau să remarc altceva.

Cel puțin pe unul dintre single-urile (beneficiează și de un videoclip la fel de suprefluu precum întreaga noastră industrie muzicală) discului amintit, mai exact pe În Alt Univers, regăsim ceva extrem de românesc care cumva își depășește totuși condiția.

M-am tot gândit și răzgândit cum să explic… cred că cel mai potrivit să fi să zic doar că Dida Drăgan își dă, în sfârșit, mâna cu vestul.

Bun, că Ana (vocalista Magica) a preferat întotdeauna să stea în umbra doamnei Didina este pe undeva de înțeles. Timbrul rockeriței contemporane și-a zis, probabil, la un moment dat că nu are cum să fie Tarja (punctul Magica de pornire), dar nici că-i de lepădat, că are capacitatea de a emoționa prin acele sacadări ce cândva au iritat-o la culme pe Elena Ceaușescu. Așa că, zic și eu ca simplu ascultător, în cadrul grupului dobrogean s-a hotărât axarea pe această dualitate ce la urma urmei definește circumscrierea unor momente mișcătoare captive propriilor țarcuri: chestii mișto rămăse în urmă. Astfel îmi place să cred că s-a născut În Alt Univers.

Și totuși vreau să depășim și momentul ăsta! Adică momentul gândurilor ce din punct de vedere analitic ar ridica aiurea statutul de epigon al trupei Magica.

Pe scurt: eu ascult săptămânal niște zeci de materiale noi. Și asta încă de prin liceu. Dar rareori pot spune că mi se face pielea de găină la audiția lor.

Ei bine, Magica – În Alt Univers mi-a trezit foarte multe simțuri. 🙂 Și, având în vedere cele subliniate, în cazul de față am impresia că avem de-a face cu un soi de rezumat al rockului autohton așa cum a fost el perceput de către cei cu speranțe ținute la podea prin anii comuniști, cu speranțe ținute la podea și prin anii neoliberalismului nostru mereu privind, sincer, sub formă de jurnal, ca Sakura la spatele lui Naruto & Sasuke.

Dar… și așa… e ceva (mai) aparte aici – mi-am zis.

Că sună catchy poate spune oricine. Dar de ce eu am simțit și simt atâta euforie ascultând melodia asta?

În primă fază mi-am zis că e simultan depășită de vremuri și ultra modernă (raportându-ne la scena metalică – melodică – mondială). Ceva atractiv prin excelență. Deci, motiv suficient să mă opresc.

Pe de altă parte, trecând literalmente prin cursuri de King Crimson la viața mea, încep din ce în ce mai mult să cred, măcar de la întâlnirea cu Rock Goes Nightcore, dacă nu cumva personalul e determinant chiar și-n critică.

Contează foarte mult gândurile proprii, speranțele personale și sentimentele atunci când percepi o anumită muzică. Degeaba 99,9% dintre publicațiile muzicale pun note și dau stele: pierdere de timp emotiv (nu neapărat și critic). Pentru că obiectivitatea își pierde sensul atunci când trăsăturile noastre sunt trecute-n plan secund.

Firesc, depinde de momentul fiecăruia. Probabil de-aia există atât de multe subgenuri.

Așadar, o s-o iau, poate chiar ridicol, pe scurtătură. N-ar fi prima oară.

  1. Luna Nebună

Sinopsia Sailor Moon (confirmată foarte sugestiv 30 de ani mai târziu prin OST-urile metalice moderne). Nădejdea din copilărie personificată printre blocurile gri. De asemenea am detaliat subiectul (din punct de vedere artistic) manifestat pe teritoriul României nouăzeciste. Am pus fotografia din atent pentru că apocaliptica Sailor Saturn, cel puțin prin zona pieței Romane unde am crescut, și unde rockul s-a dezvoltat prin țara nostră la un anumit important grad social, a fost un leitmotiv suficient de puternic pentru ca unii să dea la Filosofie (videoclipul oficial, adică anumite adăugiri de efect, nu fac rabat).

Și pentru că Magica vrea evident să lege punți,

2. Cornelia (ungânduluimuzical de un an încoace)

E o anumită sensibilitate ancestrală în sângele nostru, deci și al Magicăi din În Alt Univers. Am văzut-o clar încă de la Brâncuși, Enescu, continuând cu trilogia lui Blaga și cam sfârșind cu Sfinx, Post Scriptum și Phoenix prin optica Celelalte Cuvinte, Krypton și Compact de la bariera 1989 (cu toate că Natalia Bendre mă contrazice nițel). Și dincolo de problema universalizării muzicale, rămân visele generale (nemurirea, pe șleau) traduse și interpretate local (și de-aia arta încă incită, cu toate că fundamentele s-au refiert demult).

Am reușit să trec foarte ușor peste coloana-mim (chiar plagiat) Magica de dată recentă. Înainte n-am putut… muzicienii noștri invocați n-au reușit nicicum, nici măcar cu pseudodizertația globalizată Center of the Great Unknown, să-si aparțină.

Aici, cumva, constănțenii iși aparțin, fie și doar gândindu-ne la Dida Drăgan și poezia-matematică românească ce mereu a încercat să-l prindă din urmă pe Kant. Un soi de: ăia sunt deștepți, eu nu sunt atât de deștept, dar sunt totuși om, deci am dreptul să iubesc, chiar dacă mă exteriorizez cutumist (sau: bag pl-n formă, fondul e mai important, bag pl-n destin).

Mă îndoiesc că membrii Magica sunt fani Vremea din Bătrâni, Meteo din Popor și alte bizarerii (marca Antena 3 – CNN!!!, ca să nu avem vorbe bolșevice) de felul ăla. Mai degrabă cred că încearcă să facă un poet din Eliade (unul cam prea sincer, desprins de logica tare – fără de care, logica adică, ne-am duce dracului cu toții – Simina rămâne cel mai fascinant personaj din literatura noastră LOL!). Dar, comunicarea vizuală şi nonvizuală prin simboluri este de multe ori mai puternică decât comunicarea politică sau diplomatică sau militară, spunea un actual secretar NATO după declanșarea poveștii ruso-americano-ruse (sic!).

Cu alte cuvinte, probabil n-o voi găsi niciodata într-un final pe Cornelia, că n-am cum, ea e moartă, dar o pot atinge altcumva, nicidecum ocult, ci tangențial realității (unii, deci, ar spune că real). De altfel, dacă aș fi mare bogat cu acces fabrici de profil, aș demara public o realitate augmentată de tip Sword Art Online, îmbrăcată în ie, unde Magica – În Alt Univers să fie intro (tema muzicală), promovată asiduu pe toate canelele. Cred că ar fi mult mai de folos societății decât sfaturile psihiatrilor #intelectuali de TV, promovati pe toate canelele, care încurajează aruncatul uneltelor de ucis peste gard (acțiune decontată doar de noi, cetățenii).

Și pentru că inclusiv la datoria silnică, dispusă în cadrul unei sfere, nu?, deschise, ancorate în valori umaniste, unde se presupune că trebuie doar să mă uit la nori, să mă bucur de dansul lor, să-mi zic că așa ceva nu există (din câte știm deocamdată) nicăieri în cosmos, că așa protejez viețile și bunurile concetațenilor, sincron mi se ordonă că mai bine fac caca pe întuneric (nu e vreo figură de stil!) căci așa și doar așa se apără deminitatea fetițelor cu acadele de pe războinicul #social-media (pentru decidenții geografici și fani determinismului gratuit, fetițele-cu-acadele nici nu mai contează că-s reale sau nu: că-s niste actrițe suedeze pozate # prin dezafectările din Peru e totuna), deși nici fetița și nici eu nu avem garanția că-n bezna fiziologică vom ajunge să supraviețuim și să ne bucurăm la trasul liniei de chestii precum muzică,… stilul Magica recent mi se pare mai nimerit decât probabil au sperat artiștii în cauză – mă refer în special la acest extras pe Luna Nebună.

Pe de-o parte, am nevoie de Sailor Saturn! De urgență! Am și eu răbdarea mea!

Pe de alta, nu pot nega că am nevoie și de Sailor Moon care s-o apere și s-o mențină pe devastatoarea Sailor Saturn, implicit și pe mine.

Oricum, sunt mândru că n-am catapultat-o pe Cornelia în neoliberalismul Vremii din Bătrâni. Prin urmare, la cât de special sunt, chiar nu-mi explic de ce nu-mi fac cont pe Tinder și continui să umblu cu trandifiri prin cimitire.

În Alt Univers este o reușită prin foarte sărăcăcioasa scenă muzicală autohtonă de azi. La urma urmei, dacă te face să tastezi și să te băzmești pe o foaie și, atunci n-are rost să facem total pe nemulțumiții.

Magica are uneori capacitatea de a-și dubla versurile: fenomen rar prin muzica noastră. Iar diplopia cu pricina mi se pare că ține intrinsec de universalizare. Până una alta, cert e că Magica rămâne singura titulatură din România prezentă pe posturile de radio străine care cât de cât contează (anul acesta se împlinesc 20 de ani la de la înființare – 20 de ani în care dinspre noi către lume nu s-a mai dat aproape nimic practicabil în materie de muzică). Noi ne auzim pe Sky Sound Radio!

Și timp și spațiu am traversat
Trecut-am, oare?, prin mii de galaxii: Fantomă-călatoare
În lumea asta am rămas, simt că-s aproape
A ta ființă m-a atras, nu are cum să-mi scape!
Am să te strig și am să te chem
Prin Soare sau frig
Noroc sau blestem
Vreau să te simt, să te îmbrățișez
Să fiu cu tine din nou în alt univer
s

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s