Ferește-mă, Doamne, de Jedi, că de Sith mă apăr singur!
Niște mii de ani s-a tot spus că religia creștină și liderii Bisericii ei au stat împotriva rațiunii umane. Iar episoade teribile precum Inchiziția ori Cruciadele slujesc drept argument nesfârșit nu numai contra clericilor de oricând/pretutindeni, dar și contra credinței ca întreg. Nu suntem noi în măsură să tranșăm disputa. Vrem doar să subliniem că în anul 2022, mileniul al III-lea, perioadă în care se presupune că suntem martori direcți la triumful minții omului asupra ocultismului (manifestat în trecut mai degrabă ca reacție la limitele științei), una dintre puținele voci (dacă nu cumva singura) lucide din vârful piramidei este un popă. Fabulos!
Nu este prima dată când îl menționăm pe Papa Francisc din pricinile conflictului militar ruso-rus. Pe parcursul ultimelor luni, în condițiile constantei demențe pro-înarmare și asistând zi de zi la îmbogățirea firmelor de armament occidentale (cifrele sunt publice), conducătorul catolicilor și-a repetat mai vehement discursul din anii trecuți ce vizează nu doar lipsa de precauție a organizației NATO, ci și evidența că orice situație delicată modernă de profil își găsește convenabil rezolvare strict în bombardiere și mitraliere.
Doar că vehemența sa este exprimată de la înălțimea poziției: scurt și la obiect. Noi, cetățenii scârbiți de dictatura militară vestică și de banii (noștri) aruncați pe fereastră doar pentru incitarea războaielor (peste tot pe planetă) în folosul oligarhilor abonați la resursele PIB-urilor din țările Aliate, ne-am spus oful mai plastic.
Limitându-ne la problema ruși vs. ruși, aici am abuzat de expresia: basme de Netflix. Prin sintagma asta cred că se descrie exact maniera propagandei ce vrea să prezinte tranșant situația într-un mod apropiat de domeniul de activitate zelenskyan. Or, lucrurile din lumea reală nu sunt ca-n Stăpânul Inelelor, univers pe seama căruia însuși Tolkien, în prefața din Silmarillion, declara că personificarea binelui (sau a răului) sunt tematici de literatură, nicidecum analogii viabile. Cu atât mai puțin alegorii. În schimb, intelectualii de TV insistă pe psihoza că Putin e Sauron, Stoltenberg e Gandalf.
De asemenea, am abuzat și de ideea că dualismul tare, ce ironie!, funcționează doar prin lăcașurile lui Dumnezeu – realul fiind mult mai cuprinzător, oricâtă frenezie i-ar anima pe toxicomani.
Papa Francisc, vorbind în urmă cu puține zile despre conflictul din Ucraina, zice: Trebuie să ne îndepărtăm de tiparul obişnuit conform căruia Scufiţa Roşie era bună şi lupul era rău. Se conturează ceva global, cu elemente foarte interconectate.
El adaugă: Sesizez un interes în testarea şi vânzarea de arme. Este foarte trist, dar asta este miza.
Iar intelectualii cu priză publică, 99,9% din presă și politicienii glosează pe abateri de la fondul problemei. Discuții peste discuții, analize peste analize, eseuri peste eseuri, articole peste articole în care ni se coc tocănițe interminabile de antropologii, arheologii, sociologii și pseudofilosofii arbitrare. Plus, bineînțeles, teorema lui Putin-terminat, oropsit, praf, pârnaie! De parcă asta ar conta în prezent: deformarea profesională a unora confundă statutul de pacient plătitor la cabinete private cu macrosfera dezinteresată și pur și simplu dornică de viață.
Zi de zi, oră de oră, minut de minut – prescurtări sterile. Iar un popă pune punctul pe i în toată abrambureala comandamentului analitic. Anul 2022. Planeta Pământ e fabuloasă!
Desigur, se poate opina că preotul-șef ar fi fost dator să detalieze acele cuvinte de-o importanță vitală: elemente foarte interconectate. O perspectivă, oricât ar fi de nimerită, nu prea are cum penetra dacă prezintă subtilități (fie și nu chiar exagerate) în contextul dat. Ce înseamnă elemente foarte interconectate?, se poate întreba oricine. Și, în lipsa clarificărilor, propagandiștii mereu pregătiți și vigilenți, în special pe rețelele social-media, dau frenetic răspunsurile și arată direcția. Iar dezlegarea oferită public marșează de patru luni încoace doar și doar pe o narativă complet nepacifistă care, în definitiv, aduce beneficii doar și doar firmelor de armament, nicidecum ucrainenilor ori nouă.
Miroase a unitate de monolit, iar duhoarea nu vine doar din est. Imperativul bine vs rău, Putin cel Paranoic – Lumea Noastră Liberă, parcă dorește dinadins anularea întrebării: cum dracului un elefant se tot bate cu o muscă de patru luni de zile (și continuă)? Cum de povestioara stupidă n-a avut capătul firesc… din primele fracțiuni de secundă? Primul răspuns îl dau cifrele care arată acum creșterea enormă a avuției patronilor de arme (occidentale).
Și mai e ceva. Papa Francisc, deși putea sta în buncărul lui de la Vatican, a ales să se expună. A ales să nu fie indiferent, să nu fie complice la corectitudinea politică (rusofobie – putinism unilateral) vestică, ci să arate că a înțeles ceva din etica lui Hristos. Nu cutumele bisericești îl ghidează, nu taumaturgia, nu metaforele Providențiale. Bineînțeles, pe canalele de propagandă tunate la maximum, popa e plătit de ruși.
Soarta naibii, dar, dintre toți mai marii, ăia care chipurile sunt plătiți de ruși sunt fix cei care par cu discernământul la ei. Papa Francisc, Antonio Guterres (secretarul general ONU), parțial până și Viktor Orban.
Luăm spusele Papei. Apoi ne uităm la bizareria Ursulei de pe teren ucrainean devastat de bombe: consolidarea statului de drept și reforma justiției!
Rămâi prost când îi vezi pe uniții în diversitate că sunt complet anesteziați.
Mai mult, să privim la însuși Zelensky de dată recentă. Alatăieri, cântătorul la pian cu penisul a apărut în format Obi-Wan Kenobi pe ecranele unei conferințe din Paris, informându-ne:
Este neobișnuit ca președinții sau șefii de guvern să folosească o hologramă pentru a se adresa oamenilor, dar acesta nu este singurul aspect din „Războiul Stelelor” pe care îl punem în practică.
„Vom învinge și imperiul”, a spus el, comparând forțele ruse cu băieții răi din franciza „Războiul Stelelor”
Am citat dintr-un articol de pe antena3.ro.
Mai e ceva de comentat? LOL! În timp ce un popă încearcă să atragă atenția asupra problemei în ansamblu, perfect ancorat în dimensiunea palpabilă, #rezistenții occidentali se metamorfozează-n personaje din Star Wars. Cosplay!
De-abia aștept momentul când corupta și incompetenta Ursula Gertrud von der Leyen îsi va identifica alba-neagra (clocită alături de conducerea Pfizer) cu frumusețea prințesei Padme Amidala!!
Apropo de Natalie Portman, eu unul l-aș întreba pe Leon dacă e ocupat… în fine.
Și ne isterizăm că situația este în halul în care este? Că Ucraina e distrusă probabil pe vecie, că inflația în Europa poate fi rubrică de versete din Apocalipsa? Cursul evenimentelor e de fapt cât se poate de firesc. Asta nu înseamnă că-i și acceptabil.
Dincolo de discursurile publice pompoase, dincolo de etica anulării instinctului de conservare, da, putem fi reducționiști: Forza Fetița cu Acadeaua! Rupe-i capul lui nenea rău! #IStandWithUkraine! Doar că puștoaica aia, presupunând că e pe bune, își continuă lupta abjectă și pentru că puterea chipurile opusă hoardelor putiniste nu acționează deloc în conformitate cu valorile (inteligența, cultura) pe care pretind că le apără. Decidenții sunt total lipsiți de busolă. E Putin paranoic? Păi atunci cavalerii ăștia Jedi în ce categorie medicală ar trebui încadrați? Ori în ce specie morală?
Aruncatul armelor peste gard de atâtea și atâtea săptămâni a dus către nicăieri. Și, iertat fie-mi lacrimogenul, cred că o copilă trebuie obligatoriu ferită de circumstanțele în care e nevoită să țină o pușcă în brațe. Oricare ar fi celelalte costuri (geografice). Fata n-a fost protejată câtuși de puțin.
Sigur, Papa Francisc poate fi catalogat la rândul lui drept reducționist. Însă prefer la orice oră și în orice eră o abreviere care joacă în favoarea vieții decât una care încurajează moartea.
Când a apărut în atenția publicului britanic, grupul Black Sabbath a fost înscris pe coordonate satanice. Era începutul anilor 70. La festivalurile unde trupa avea curaj să cânte se aruncau ouă și roșii în Ozzy, Iommi, Butler și Ward.
Pe de-o parte.
Pe de alta, gașca din Birmingham schița (fără să vrea neapărat) o mișcare cu accente drăcești. Era mai degrabă un soi de reacție la spiritele ucise de industrializarea Angliei. Cel puțin așa a declarat Geezer pe DVD-ul Reunion.
Lumea muzicală era destul de împărțită: ăia care vedeau binele în rău și ăia care vedeau răul în bine.
Doar că Black Sabbath, în 1971, scria versurile:
When you think about death do you lose your breath or do you keep your cool?
Would you like to see the Pope on the end of a rope – do you think he’s a fool?
Well I have seen the truth, yes I’ve seen the light and I’ve changed my ways
And I’ll be prepared when you’re lonely and scared at the end of our days
Piesa After Forever. Albumul Master of Reality.
Combatanții vremii păreau haotici. Fie că urau BS, fie că se simțeau atrași de noul doom metal. Insistau în pălmuiri.
Treaba asta cu bine vs. rău a fost mereu dificilă.
Spre exemplu, am avut cândva o gagică de ocazie. La momentul respectiv mi se părea lumina de la capătul tunelului: venea în peisaj după niște tăieri de vene. Prima după Marea. Sperențe enorme, renașteri, alea, alea. Ne-am petrecut împreună niște zile de Crăciun, timp în care ea chiar părea entuziasmată de ideea că testul de sarcină va fi pozitiv. Pe 2 ianuarie (aproximativ) m-a sunat: iartă-mă, dar tot pe X îl iubesc. Adio!
Microsfere ceramice.
Am dat cu toate capetele de pereți. Atunci. Crezând că fata aia e răul întruchipat. Dar oare chiar era? La urma urmei, dragostea adevărată i-a dus pașii. Ea îl iubea pe altul. Și a vrut să fie cu el, chiar dacă asta îmi reteza mie din resurecție. Problemele lor pur și simplu s-au suprapus aiurea peste ale mele.
Deci, mai ușor cu Putin cel Rău vs. Lumea Noastră Liberă pe scări! Retorica telegrafică nu pare că-l va învinge vreodată pe cel Rău, oricare haină ar îmbrăca maleficul. Hai sictir cu #IStandWithUcraina voastră!
Am postat o mostră Sabbath de curând. Așă că acum am ales trupa olandeză After Forever care s-a botezat inspirându-se din piesa amintită. Gașca nu mai există azi, dar în timpul vieții a fost foarte apreciată. De exemplu, extraordinara solistă Floor Jansen a devenit un reper de voce feminină – avea să fie cooptată în celebra Nightwish. Împreună cu fata aia confuză am ascultat în clipele de reverie iluzorică aceleași și aceleași 5-6 melodii. Printre ele, After Forever – Energize Me. Mesajul hitului de pe albumul omonim (și ultimul din catalogul trupei – 2007) mi se pare azi într-adevăr autentic.
It”s not a fantasy
Another mistery
It”s just what I can feel
And something I can see
It”s like a memory
And in a melody
It”s just what we all know
And we all hear
un gând muzical 