Temă: Finlanda în NATO, distrugerea uneia dintre singurele țări rămase cât de cât sănătoase.
Spre deosebire de liderii ucrainieni actuali (implict și cei occidentali), finlandezii au înțeles încă din anii `40 că orgoliul tembel pentru glie! nu e în interesul propriului popor. Deși competențele White Guard (Suojeluskunta) fuseseră infinit mai potente decât teribilismele unor rakeți bazburuci care, până să dea de armata rusă (ciotul din…), mai folosiseră muniție doar pentru a asasina de la un metru nevasta și copiii vreunui neplătitor de taxe și protecții, Finlanda a fost până la urmă dovedită. În realitate, peștele mare întotdeauna îl va înghiți pe cel mic.
De asemenea, au înțeles că nici resentimentele nu duc nicăieri când vine vorba de însăși viața oamenilor. Astfel, chiar și în ciuda respingerii planului Marshall, finlandezii n-au exclus varianta comerțului cu vestul, negustorie ce le-a permis căpătarea independenței financiare față de URSS (despăgubirile întotdeauna cerute de violatorul care nu se supune nimănui), cu toate că ego-ul i-ar fi putut împinge spre trufia de a invoca, pe bună dreptate, paradigma fututului și cu banii luați. Din nevoie, din dorința de a trăi (bine), au demarat relații de comerț inclusiv cu URSS-ul buhuhuhu.
Și-au acceptat limitele: capacitate de luptă restrânsă, sărăcia resurselor naturale etc. Așa că au lăsat războiul și s-au îndreptat către singura lor speranță… de viață: pădurile cam înghețate și puținul peștișor oarecum comestibil.
Au preferat inteligența (viața) în locul suicidului. Au preferat să trăiască și să se renască în locul împotrivirii absurde. E drept, pe vremea aia nici nu existau eroi hashtag…
S-au pus pe treabă (!) și au început să prelucreze lemnul, să facă hârtie și celuloză. Alte opțiuni nu aveau. Totodată, și asta e foarte important, au întocmit un plan prin care pădurile să poată fi regenerate cu ușurință. Adică nu s-au apucat să taie în neștire ca să-și salveze pielea și ca să le facă rușilor pe plac. Ei s-au gândit, chiar și în contextul ăla complicat, la generațiile următoare. Folosindu-se doar de niște hârtiuță.
Cercul s-a lărgit, pe ideea sănătoasă că interesul poartă fesul (viața – bună – primează), și Finlanda a devenit cu timpul unul dintre cele mai locuibile state din lume. Care, printre altele, și-a dezvoltat și poate cel mai performant sistem de educație și învățământ de pe planeta noastră. Din rahat bici, cum s-ar zice.
Dincolo de explicațiile antropologice, sociologice, psihologice și climatice, remarc capacitatea acelor oameni – care, zău!, n-au trei mâini, patru picioare și zece creiere – de a nu rezista prostește. De a #rezista. Adică de a muri aiurea. Azi, nu mă interesează că ei au fost sprijiniți financiar de SUA de la un punct încolo, că noi sau ucrainienii am fost repartizați sub tancurile roșii, că zonă tampon prin nu știe ce conspirații… te mai faci și tampon dacă te interesează viața. Absorbi! Nimic nu-i ușor în istorie.
Puteau face pe țanțoșii! Puteau refuza armistițiul. Nu primeau ei like-urile și #-urile de azi, dar cu siguranță se găsea vreun imbecil să le admire cerbicia gratuită. Și? Și nu mai atingeau calitatea vieții pe care au atins-o. În primul rând pentru că erau morți! Până la urmă au dat, dracului, Carelia aia ca să trăiască. Aviz fanii #Donbasului.
Din păcate, puterea dominantă din ziua de azi, anume fabricile de armament occidentale, forță ce domină prostia și ticăloșia liderilor politici din vest, idioți care puteau încheia războiul din Ucraina în 10 minute dacă ar fi vrut/ar fi putut, a pus ochii pe Finlanda.
Și o vrea în NATO. Pe repede înainte! Jens Stoltenberg (shalom!), secretarul general al NATO, a declarat zilele trecute că se pot găsi soluții miraculoase pentru ca Finlanda să… devină la rândul ei sclava fabricilor de armament americane.
Ce va însemna asta?
Că excepționalul sistem educațional cel mai probabil se va duce pe apa sâmbetei. Cu toate abilitățile finlandezilor, nu vor fi bani și pentru una, și pentru alta. Țara e prea mică, lăcomia magnaților-prin-pușcoace e prea mare. Câtă hârtiuță să produci ca să fie 1% satisfăcut?
(Pentru cine nu știe, recomand verificarea sumelor – măcar oficiale – pe care România le-a livrat din PIB către militărisme și parteneriate strategice… recomand și o folie de Xanax înainte)
Ideea asta năstrușnică a venit, firesc, pe fondul evenimentelor din Ucraina. Finlanda fiind vecină directă cu Rusia, propaganda occidentală a început să țipe cum Putin poate invada și Finlanda în orice moment. Că, vorba aia, s-a mai întâmplat cândva ca Rusia să navălească… Teorie deplasată, căci Federația n-are acum niciun interes să întrerupă comerțul productiv cu țara vecină, nici să-și irosească anapoda resursele militare împotriva unei forțe organizate (nu ca haosul ucrainean). De asemenea, în Finlanda nici nu există un teritoriu precum Donbas – format din ruși cam… marginalizați, ca să vorbim frumos, de către ucrainieni. Gurile rele zic că în Finlanda nici nu-s atâția neonaziști drogați și înarmați până-n dinți.
Nu știu dacă finlandezul de rând chiar se teme. Cred că ăia sunt suficient de lucizi încât să înțeleagă lumea în care trăiesc. Li s-ar trage de la școala pe bune.
Totuși, n-aș exclude ca aderarea la mizeria aia militară să fie votată la un eventual referendum. Propaganda vestului are puterea de a buimăci până și cei mai limpezi neuroni. Nu de alta, dar observăm demența în cazul formatorilor de opinie de pretutindeni care până mai ieri păreau sănătoși mintal (noi deja am vorbit despre câțiva dintre ei).
Însă dorința de mutilare a Finlandei parcă n-a început de ieri, de azi.
Pe 1 noiembrie, la o zi după ce l-am înmormântat pe bunicul ucis de Covid, scriam aici că Finlanda are 0 persoane internate în ATI din pricina balaurului. Și că, în general, finlandezii nu avuseseră mai deloc probleme cu virusul ăla, deși trecuseră doi ani de la apariția sa, deși în Europa fusese și încă era măcel.
Octombrie 2021, varianta Delta nenorocește România. Iar finlandezii dormeau liniștiți. Fără să fie cu turma vaccinați! Eram frustrat și gelos.
A trecut jumătate de an, numărul vaccinaților în Finlanda a depăsit 85%. Delta a cam dispărut, i-a luat locul așa-zis ușurelul Omicron.
Ei bine, săptămâna trecută Finlanda a înregistrat aproximativ 40 de decese pe zi din cauza Covid. Raportat la numărul populației, cifra e nasoală rău. Asta după ce, repet, timp de doi ani n-au prea avut belele. Chiar și nevaccinați fiind (sau foarte puțin vaccinați).
Inițial, m-a mirat creșterea bruscă a mortalității Covid. Poate ideea de vaccin i-a făcut să lase garda jos. La urmei urmei, nici măcar finlandezii n-au întipărit în ADN mecanizarea cu masca (precum Japonia). Nu sunt specialist (în niciun domeniu). Dar niște cifre banale poate constata și mintea mea mediocră. Cum a putut constata și că milioanele de dolari cheltuite pe vaccinuri n-au salvat atâtea vieți pe cât am fi vrut. Zilnic mor sute de oameni vaccinați la nivel mondial. Păi dacă nu-i ajută pe cei cu comorbidități, atunci la ce bun? Sigur, experții ne spun că altfel (în lipsa vaccinului) ar fi murit mult mai mulți: poate și cu dacă și cu parcă și cu eventual. Așa o fi. Contrafactualitatea, când vine vorba de viață, nu prea mă pasionează. Niponii care s-au ocupat de controlul pandemiei au zis mereu că purtatul măștii ultra corect e mult mai eficient decât vaccinul – că de-aia au scuipat pe Covid, deși prefecturile alea ale lor sunt niște furnicare. Din nefericire, nimeni nu are disciplina crâncenă a japonezilor (în general).
Coroborat însă cu insistența NATO de a-i lua mai nou sub aripa lor minunată și protectoare, nu pot să nu mă întreb dacă nu cumva hienele au profitat de situație. Sau dacă de la bun începutul războiului s-a ochit distrugerea sistematizată a modelului finlandez (morții frecvenți de Covid – ușurelul Omicron! – în Finlanda au apărut fix când Rusia & Ucraina). Plantarea ciudatei Sanna Marin (nu, nu am nimic cu lesbianismul, dimpotrivă 😀 , nici cu familia homosexuală – ea poate oferi mult mai multă liniște decât cuplul heterosexual de bețivi bătăuși din Vaslui) în fruntea Finlandei, o USR-istă mai glacială, acum capătă de asemenea oarecare sens.
De ce?
Poate pentru că modelul finlandez câștigă în ultima vreme teren sub forma alternativei la lumina difuză din occidentul belicos și evident incapabil să-și protejeze cetățenii – gestionare dezastruoasă a pandemiei, gestionare dezastruoasă a conflictului militar din Ucraina etc. Eu, simplu muritor român și european, deja de mult timp zic că România ar trebui să copieze Finlanda dacă vrea ca viitoarele generații (noi oricum trăim și vom trăi într-un coșciug cu capac deschis) s-o ducă mai bine. Că e printre foarte puținele soluții viabile – și bănuiesc că nu sunt singurul care simte asta. Nu tiparul Rusia, nu tiparul SUA. Nu China. Nu proteste la comanda structurilor corporatiste în goana de a-l schimba pe x cu y, de a mai petici formele, ignorând fondul. Ci Finlanda: prototip care pare mai accesibil decât robotizata Japonie. Cât s-o putea…
Problema Covid a scos la suprafață o serie întreagă de neajunsuri majore pe care le are moda SUA. Dar mare parte din lume nici nu vrea baloane chinezești sau frizuri bizare nord coreene. Așa că, probabil, destui au început să se uite mai atenți în stânga și în dreapta. Și să se întrebe dacă americănismele chiar reprezintă varianta unică (diferită cică de pretinsul totalitarism). Iar Finlanda zicea răspicat că nu.
Știați că în Finlanda salariul mediu este de 2700 euro pe lună? Ca-n Germania (unde mâna de lucru și aria de activitate sunt infinit mai permisive). În România este de 750. Notă: bănuiesc că nu vrea nimeni să se ia la trântă cu Brazilia, Sudan și alte state țări bătute de soartă.
Știați că Finlanda se află pe locul 4 la numărul de publicații științifice pe cap de locuitor? În România, analfabetismul funcțional depășește 50%.
Știați că România e pe podium (unele statistici spun că pe primul loc) la numărul de bebeluși morți la naștere (per cap de locuitor, bineînțeles)? Finlanda se află tot pe podium, chiar în frunte, dar la polul opus (aici vorbim despre Europa). Iar în Ucraina, dacă totuși supraviețuiesc nașterii, copiii sunt trimiși cu acadeaua pe front. #Rezist!
Știați că scandinavii au sub 20 de morți în accidente rutiere la un milion de locuitori, iar România e tot pe primul loc (în UE), și la capitolul ăsta, cu aproape 100? Păi dacă șoferii noștri nu știu să citească…
Putem continua la nesfârșit. Inclusiv intra în discuții de tip: Finlanda a fost prima țară din lume care a adoptat votul universal și dreptul universal de a fi ales pentru toți cetățenii adulți, inclusiv femeile.
Se întâmpla tocmai în 1906. Când unii se băteau cu furci ca descreierații.
Cinci ani la rând, incluzându-l pe cel în curs, Finlanda se află pe primul loc la capitolul cea mai fericită țară din lume (top realizat și de ONU). Păi cum să-i lași așa bucuroși de capul lor? Cu Putin la ușă? Ntz ntz ntz
De când îl ascult eu (adică de vreo 20 de ani), Lenți Chiriac, singurul care mai face emisiuni radio/TV rock de informare în țara asta liberă a noastră, remarcă aproape în fiecare ediție cum Finlanda are atâtea și atâtea trupe rock și metal, deși populația e atât de mică. Și nu orice fel de muzicieni, ci unii care sunt headlineri peste tot în lume și care uneori chiar au revoluționat subgenul cântat!!!
Firesc, am răspuns mereu de după aparat: consecința sistemului de educație și învățământ. Care la rândul ei e o consecință a prețuirii vieții.
Mă tem că peste 20 de ani nu vom mai auzi de Finlanda cel puțin din punct de vedere muzical dacă NATO își bagă coada infectă și acolo.
Fiind vorba de Finlanda, în prezent puteam alege dintr-o gamă sonoră extrem de largă. Ofertă berechet. Dar m-am oprit asupra unui grup tare interesant pe nume Hevisaurus. În context, această formație mi se pare opțiunea ideală.
Pentru că Hevisaurus este o gașcă ce se definește drept… heavy metal pentru copii. Nu, nu e vreun troll. Nici nu avem de-a face cu sintagma suflet de copil care scuză orice dragoneală cu pretenții filosofice.
Deși sunt deghizați în niște simpatici dinozauri, membrii grupului din Uusimaa se iau totuși foarte în serios. Deși cântă (excelent, îndrăznesc să spun) power metal imnic, trupa se ia foarte în serios. Mult mai în serios decât majoritatea titulaturilor de profil.
Scopul principal este apropierea tinerilor (încă din vârste fragede) de muzica rock. Cu alte cuvinte, crearea cadrului unde generațiile tinere pot să-și pună mintea la contribuție. De altfel, concertele lor sunt preponderent concepute pentru copii. Reptilienii ăștia Disney sunt mai pedagogi decât toate cursurile de pedagogie adunate de pe la noi. Cel puțin asta ne sugerează realitatea.
Mai demult asistasem la un dialog între cinci rockeri de-ai noștri trecuți de 40 de ani și un puști de 16 ani care zicea că vrea să dea la istorie după ce ascultase Sabaton. Bineînțeles, cvintetul născut atoatecunoscător-din-scutece îl lua peste picior pe micul influențat de melodicitatea suedezilor. Pentru experții carpatini conta că Sabaton nu e King Crimson, nu că adolescentul poate astfel ajunge la King Crimson (sigur, se poate parcurge drumul și via Alina Eremia ori Carla’s Dreams, dar cred că mai anevoios, ca printre animalele sălbatice care pândesc elevul român în drum spre școală). La noi ard etape mai ceva ca fabrica Pionierul.
Fenomenul ridicol îl putem extrapola. În România, tinerii fie sunt obligați să aibă toate înzestrările Iuliei Hașdeu dacă vor să fie băgați în seamă, fie sunt luați la mișto (din cauza lacunelor inerente și naturale) prin acea ieftină bășcălie specifică spațiului nostru. Căci, la capitolele caterincă și erudiție – mai ales în tandem – nu ne întrece nimeni. Din nefericire, nu prea putem face caterincă și de realitate: uriașul procent al analfabetismului funcțional. Nici de zecile de mii de copii care se chinuie să învețe să scrie și să citească prin cocioabe putrezite.
Asta dacă ajung până acolo și nu cad în vreo gaură cu căcat. Sau… o fi vina lor!? O fi spus copilul ceva, domnule Dumitrescu… o fi întrebat de ce toți banii se duc în firmele de armament occidentale.
Ca să nu mai vorbim că alții, exemplele de bine care tot ni se bagă pe gât, trimit copiii în fața tancurilor. Pentru Apărarea fantasmagorică, pentru a disculpa creșterile de prețuri, șomajul și foametea (ce sigur vor fi din ce în ce mai crunte în Europa). Ah, da, și pentru niște # like-uri.
Hevisaurus cred că este definitorie pentru aproape tot ce înseamnă perspectiva finlandeză de până acum: elogierea și protejarea vieții (bune). Comparativ, metodele din România, din Ucraina și decidenții occidentali par de pe altă planetă: hăt departe de realitate și/sau de un minimum respect pentru existență.
P.S.: Suedezii au început s-o cam dea la cotită cu aderarea la NATO. Semn bun. Măcar vor să-și vadă de musulmanii lor în pace.
P.P.S.: Poate finlandezii vor reuși să nu capete statutul de sclavi (precum românii) NATO. Sper. Colonizarea UE au ținut-o cât de cât la respect. Poporul ăla a dat până acum dovadă de inteligență când a venit vorba de bunăstarea și interesele locale. Mă tem însă că sfera de influență a firmelor de armament occidentale depășește orice limită financiară…