Am senzația, cel puțin de când am început visele Sky Sound Radio, că nu am reușit să fiu prea convingător în privința puterii exemplului, deși pe modelare se bazează cam toată șmecheria. Și asta pentru că antecedentele sunt atât de multe că nu am reușit nici să le menționez pe toate, nici să corelez pe cum aș fi dorit (am talent eseistic foarte limitat) ce mi-a venit pe parcurs în minte.
De exemplu, personajul Shikamaru și norii săi.
Pentru cei care nu știu, Shimakaru reprezenta, în seria animată Naruto/Shippuden, simbolul tipic de brânză bună în burduf de câine – o sintagmă pe care sistemul nostru educațional o folosește de fiecare dată când vrea să-și scuze propriile neajunsuri (contrar pedagogiei finlandeze), anume incapacitatea de a-l face pe (elevul) X să-și atingă potențialul Y.
Un pierde-vară, cu IQ 200+, care într-o anumită parte a tinereții sale a preferat să se uite la nori de dimineață până seară decât să facă naibii ceva cu viața lui. Alegerea sa comodă era argumentată printr-un soi de incapacitate asimilată, plecată de la nivelul inteligenței, de a face ca societatea din jurul său să fie un pic mai bună: de ce să mă agit aiurea când mă pot uita lejer la nori?
Băiatul și-a depus de tânăr dosarul de pensie – Hatake Kakashi
Privitul acesta la nori, firește, era analogia leneșului leneș fiind pentru că lumea în care s-a născut nu-i oferea posibilitatea dezvoltării.
Pe de altă parte, varietatea norilor însumează niște mii de ramuri. Shikamaru reușise, dormitând!!, să le înțeleagă.
Numai că persuasiunea pasionantă nu a ajuns să redea ceva universului dacă Skikamaru nu-l avea coleg de clasă pe Naruto: un sfânt, pe scurt (cu toate definițiile cuvântului din DEX).
Au trecut vreo 15 ani de când am văzut sezonul Immortal Destroyers (practicul bancar Kakuzu & religiosul de duminică Hidan) din Naruto Shippuden. Pe vremea aia mi se părea fascinantă bricheta fumătorului defunct Asuma, profesorului uitătorului nostru la nori, pe care Shikamaru ajunge s-o folosească pentru a face o lume mai bună. Pe vremea aia, mi se părea că bricheta unei anumite fete, singurul memento ce-mi rămăsese de la ea, mă împinge de la spate – ca s-o uit pe alta.
Între timp, și ea s-a dovedit a fi îndrăgostită de altul. Eu m-am întors la nori și am ținut-o tot așa până când am ajuns să privesc norii, potrivit noii cărți de muncă și potrivit celor 40% din salariu aruncați aiurea pe un sistem de sănătate public aproape inexistent, sub sloganul: PENTRU SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ (protecția vieților și protecția bunurilor). Privitul norilor e o treabă mai alambicată. Shikamaru și permanentă refacere a societății Konoha stau mărturie.
Shikamaru și-a depăsit condiția autoimpusă. Datorită virginității metafizice Naruto. Cumva, tot ce scriu de un an încoace pe aici, incluzând apariția Sky Sound Radio, e-n relație cu cea de-a 9-a artă.
Într-o nouă traducere, cam așa mă folosesc eu de biata superbă moartă Cornelia.
Iar Sky Sound Radio (și, sper, în general noua mea viață) vreau să propună mereu soundtrack-ul principal Nauruto Shipuuden.
Încă mi se face pielea de gâină amintindu-mi cum, pe ritmurile menționate, Shikamaru se ia la trântă cu măreața-mizerie Akatsuki, totul pornind cu reflexul de a pur și simplu privi norii ca factor existențial și deci etic. Că așa ar face și Naruto – Nara Shikamaru
Așa ar face și Sasuke, dar să nu ne afundăm în Metafizica Moravurilor. LOL!
Desigur, limitele mele (și ale noastre, ale celor care mă ajută cu SSR) sunt evidente. Dar asta nu înseamnă că utopia echivalează cu speranțele prog. (fie ele și metal symph., stil foarte predispus în adnotările specialiștilor), după cum ni se tot insinuează în glumițele autohtone.
Finlandezii folosesc astfel de sonorități încă pentru clasa 0 Pregătitoare. Citeam deunăzi cum un învățător din Kymenlaakso le pune elevilor săi această piesă la fiecare sfârșit de program. Și, până una alta, poporul finlandez cică e cel mai fericit de pe planetă. La noi, în plin creștinism metodic, în ciuda imposibilității de a-l contrazice pe Hristos, încă se moare cu zile. Căci de ce s-ar agita cineva pe aici pentru niște sute de euro (și așa impozitați, tăiați, sistematizați, raționalizați)? Cadrul didactic scandinav menționat câștigă lunar aproape 4000. NET!
un gând muzical 