(…) și trec norii despletiți de vânturi.
Băieții de la Iris referindu-se probabil la foarte interesanții Altocumulus Cumulogenitus de pe Pământ, nori formați prin împrăștierea relativ haotică a Cumulonibușilor responsabili pentru vremuri intempestiv rele, chiar foarte rele. Raportarea la fulgerele de pe Jupiter, care cică-s de vreo 100 de ori mai crâncene decât orice crâncen de pe aici, fiind probabil lăsată la latitudinea vreunui King Crimson.
Îmi amintesc că, atunci când eram biet pion de Siguranță Națională la Stația Meteo Băneasa, deci nu vreun directoraș sau șefuleț regional scăpat din vedere de viteaza doamnă Buzo, nici vreun pozar de aiurea de la Vârful Omu, îmi plăcea teribil să urmăresc, pe salariul minim pe economie, spre deosebire de mult mai titratele secții ale femeilor de serviciu, ca la deratizarea lui Victor Petrini, dezvoltarea acelor nori despletiți realmente de vânturi.
Codificam norii, întru rapoarte de Siguranță Națională, drept (dacă nu m-a lăsat memoria definitiv) medii de 6 – potrivit codului (de Siguranță Națională) Synop. Era, și aici chiar nu cred că mă înșel, o atitudine de-a mea destul de ciudată, colegii mei fiind absconși sub superficialitatea comodă de tip Cb3 – AC7, adică niște nori aflați undeva, careva, întrucâtva joși combinați cu niște nori aflați la înălțimi medii – pe sistemul naiba să-i ia, salariul merge. Desigur, vreau să spun că raportarea Altocumulus Cumulogenitus necesita o minimă observație, dincolo de dormitul pe bani publici.
Colegii ăia ai mei și-au continuat aventura, eu am ajuns literalmente pe pastile de nebuni, ba chiar internat în spitalul de psihiatrie Constantin Gorgos sub oblăduirea domniței doctor Cornelia Marcu. Ghinion!, vorba cuiva.
Dramatizarea însă poate merge mai departe. Spre exemplu, domnița din antet, poză preluată de pe siteul Ziarul Național, era destul de nedumerită că de ce fulguială fiind în București eu raportam treaba drept ninsoare – că așa era conceput codul Synop, baza meteorologiei, de așa natură încât muierea cu pricina nu distingea între comodul termen țărănoistoidal fulguială și manifestarea anumitor nori în anumite condiții. Facepalm la greu. Domnița din antet, de altfel, avea deunăzi (citind probabil și fracțiuni din blogul de față) să mă amenințe cu avocați dacă am de gând să mă mai exprim cât de cât.
Predictibilitatea merge, trăiască și tovarășul (pușcăriaș, dovedit șnapan) Dan Voiculescu sub oblăduirea căruia domnița (perpendicular de Siguranță Națională) din antet înflorește paralel zi de zi de zi.
Cred că a fi vindicativ atunci când situația o cere este o necesitate a meritocrației – deci, prin excelență, o necesitate a democrației.
Imbecilitatea și/sau ignoranța/lipsa crasă de pregătire autentică cred că, într-o lume ce se vrea a fi meritocratică, deci democratică, trebuie taxate – indiferent de consecințele imediate; măcar cu atâta lucru să ne fi ales de pe urma Revoluției din 1989. La urma urmei, Darby Allin, cu tot cu unghiile lui pictate-n negru, este la rându-i un soi de Victor Petrini modern.
un gând muzical 