M-am mai îndulcit doar jinduind după hanoracul din antent. 😀 Nu doar pentru că am senzația că ar fi stat excelent pe tânara recepționeră dintr-un cabinet medical ce tocmai mi-a semănat izbitor a Nami, dotată aproape analog plus extrem, extrem de activă, motiv pentru care mi-a trecut prin minte că la o adică aș lua-o imediat pe post de meteorolog-navigator în vreo călătorie decisivă întocmai ca pe hoțomana lui Luffy, ci și pentru că rezidenta doctorului, altă puștoaică interesantă, punea întrebări (pentru viitor) la foc continuu. Întrebări la care i se și răspundea, ba chiar detalia! Învățăcica nu era trimisă comod la Articolul, Volumul, Paragraful, Instrucțiunea (nici la Adunarea Comitetului), în ideea că tehnica X, cu siguranță adnotată pe altundeva, trebuie asimilată și atât din moment ce e semnat contractul pentru activitatea cu pricina.
Desigur, făceam o paralelă cu o altă latură a singuranței naționale pe care noi am întâlnit-o recent: la cabinetul ăla (medical – deci tot de siguranță națională) nu merge cu lasă că merge și așa, leafa curge oricum. Acolo dai faliment (sau mult mai rău!!!) dacă ești ignorant.
Starea de azi a țării are legătură cu eroarea istorică de a lăsa la deciziile ei inși care nu se pot legitima nici prin valoare și nici prin realizări. Se poate anticipa că starea aceasta se va agrava, cât timp nu se va impune cultivarea pregătirii, competenței și dedicării în însăși funcționarea și deciziile statului, cu un cuvânt, a meritocrației.
…zice Andrei Marga într-una dintre concluziile sale recente. Da, Alexandrele și Georgianele din Lupeni, la cum arată lucrurile, sunt convins că se vor înmulți (dacă emigrarea masivă a tineretului din România n-ar fi fost indice suficient).
Jewelry Bonney, rozalia-furioasă din antent, centrată-n sezonul curent One Piece, face parte din categoria denumită Worst Generation.
Adică o altă tânără care e nașpa pentru că e o tânără care n-a vrut diplomele de la cursul de securistoidism: așa declamă Guvernul Lumii din poveste.
Azi, din păcate, diagnoza se verifică peste așteptări. La tot pasul, cetățeanul țării se confruntă cu realități care nu au cum să nu-l șocheze. În loc să fie asigurare a capacității țării de a face față provocărilor, într-un mod social acceptabil, „reziliența”, atât de invocată, este doar o altă ocazie de a pune mâna pe resurse. Decidenții nu par să stăpânească noțiuni de bază – „suveranism”, „extremism”, „stat de drept”, „drept internațional”, „tripartiția puterilor”. Dezbaterea cu cetățenii o înlocuiesc cu șmecherii și tehnici ale abuzului.
Și e nașpa pentru că vrea și ea să vadă și să își dorească o viață mai ok – e și dispusă să accepte că bate câmpii. Vrea să mănânce orice îi place, să fie până și sexy-movă la o adică, să nu aibă de ce să-i fie rușine să zică oricând Tati al meu!!!! chiar dacă își ditamai aparține, chiar dacă dependența sa deranjează, dragă (CU DRAG!), deranjează.
De exemplu, își dorește ca tatăl ei să nu mai fie doar o mașinărie impersonală de ucis care acționează doar în numele unor Articole, Volume, Paragrafe, Adunări ale Comitetului comode.
Ok, fata noastră e un personaj dintr-o poveste cu spirite haioase de pirat adaptate legendelor Vladimireștilor. Cam cum sunt și scrierile lui Marga, alea de presă, dincolo de cercetarea academică. Căci soluția intelectualului pare a fi doar demersul cu furci şi topoare, altfel cam singurul, e drept, ce istoric a schimbat din țâțâni treaba când nu se mai putea merge şi aşa. Totuși, privind cetățenesc starea de fapt autohtonă recentă, pare că lumea asta a noastră, fie și haștag, fie și declamată frumoasă și liberă câteodată, în fapt urlă cumplit după tânara Bonney.
Care Bonney, după cum ne-au demonstrat Alexandra și Georgiana din Lupeni, e la o adică și palpabilă. Nu are ea șanse de șefuleț și directoraș și redactoraș și ongistaș pe aici, dar nici nu-i exclusă existența sa vădită în ciuda:
Continuă afectarea viitorului. Nu este doar incapacitate a decidenților de a concepe dezvoltarea – este și lipsă de răspundere. Continua neîncredere a cetățenilor, atestată de orice sondaj, este mărturie.
Zice tot Marga în articolul menționat.
(nu ne e foarte clar cum de un X incapabil poate fi acuzat și de lipsă de răspundere, fiind el incapabil, dar să nu dramatizăm!)
Un pas important înainte, pe care nici măcar Marga nu-l accentuează cât cred că ar trebui, vine ideal dinspre presă. Sau ar trebui să vină la rându-i.
Pentru că presa, azi, are o deschidere absolut fabuloasă datorită tehnologiei moderne. Motiv pentru care autointitulatul Paznic al Meritocrației – deci prin excelență al Democrației – nu știu cum își explică faptul că toate, dar absolut toate add-urile pe net, chiar si dacă folosim block-ere!!!!!, la accesul oricărui site porno, deschide automat și o reclamă la un site de pariuri sportive.
Care site-uri de pariuri sportive sunt prezente în viețile noastre cotidiene nu doar cu reclame acceptate de CNA, nu doar cu câte 7 sedii pe șoseluță, ci și cu emisiuni dedicate, emisii găzduite fix sub patronajul jurnaliștilor la oră de maximă audiență. Și vorbim aici despre al de GSP via DIGI via Superbet etc. Deci cu crema cremelor deontoloage cu pumnișorii în aer de bucurie.
Or, dacă vrei s-o vezi dezbrăcată pe vreo Sophia Leone, RIP, cum își lărgește ostentativ clitoristul, automat se deschide o reclamă la un site de pariuri sportive. Și, culmea, mereu la cele acceptate ca având licență și autorizație pe teritoriul României.
Doar că Sophia era o actriță porno cu acte în regulă. Noi acum vorbim despre treburi gen vipergirls, dinotube, youjizz.
Locuri unde banale cetățene fac chestii publice. Nu știm cum, nu știm de ce, cum știm cât de cât despre actrițele porno cu carte de muncă.
Acolo sunt fete despre care nu știm dacă se află sub vreo protecție legislativă. Acolo e nu știu ce chelnăriță din Constanța care face sex oral în timpul serviciului… nu știm cum o cheamă, nu știm cine e. Nu primim altă informație în afara excitării. Nu știm dacă tipa și vrea să facă și altceva în timpul serviciului.
Or, la fiecare accesare din domeniu ni se relevă și un add la ce de altfel vedem toată ziua pe posturile noastre de televiziune/presa sportivă.
De ce nu se deschid atunci automat add-uri la nu ştiu ce expoziție din aia obosită de fotografie de pe la noi? La şampoane? Puiul Fericit! Bai, nu! Mereu doar şi doar la ăştia cu lasvegăsismele responsabile!
Nu știe presa asta a noastră nimic despre conexiunea buclucașă? Nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i pute? Înseamnă că nu are cele mai zdravene la cap priorități în privința datului cu părerea.
Jewelry Bonney nu e tocmai cea mai cuminte fată din lume, dar cu siguranță eu unul aș propune-o în locul Adunării Comitetelor autohtone. Mai ales că emoția în interpretarea actriței Takagi Reiko, contrar specialiștilor ce o preferau pe Kiuchi Reiko în rolul rozaliei-furioase din prezent, este de-a dreptul empatică.
Jewelry Bonney își dă seama cu tot riscul de a i se zice că-i din Worst Generation. Takagi e foarte emoțională, de parcă și-ar da secundă de secundă demisia de la teatrul din Târgu Jiu că nu se mai poate cu Articolul, Paragraful, Adunarea Comitetului. Ea nu s-a făcut pirat pentru frumusețea unui C.V. recuperat la o adică de tovarăși precum Ioanițoaia sau mai știu eu ce fixați și parafixați la sus-puși din recuperatul UM 2,15. Fie ei, tovarășii, și neoadaptați: site-urile de pariuri ce remunerează (grooooooos) redacția deontoloagă prin click-uri, aceleași site-uri ce evident susțin totodată și traficul de carne vie.
Nu mai întrebăm acum și cu ce se ocupă CSAT în condițiile astea… am obosit în plm
Jewelry Bonney s-a făcut pirat ca să Tati al ei.
Mi-ar fi plăcut ca Alexandra și Georgiana să o fi cunoscut înainte și pe JB.
I run from silence
I am cold
From the hands that divide us
The fire in their eyes
Made them invincible
un gând muzical 