Cel mai tare top din presa autohtonă (bilanț) cu iz de sfârșit de an vine dinspre publicația Deutsche Welle. Totuși, nici măcar această socoteală nu luptă cu jumătățile de adevăr. Cumva firesc din moment ce DW mereu a văzut inamicul convenabil, fie el și palpabil, iar tovarășul George Arun, autorul articolului aproape excelent din care vom cita mai departe, a fost de-a lungul vieții sale inclusiv gornist Europa Liberă (n-a obținut funcțiile de ambasador prin Germania precum gornistul Emil Hurezeanu, dar sunt convins că nu are probleme nasoale cu facturile cotidiene).
Am spus că-i cel mai tare pentru că descrie foarte la obiect starea de fapt din România actuală.
Mai întâi, spicuim din acest articol publicat în data de 22.11 anul curent, urmând ca pe post de concluzie să arătam de ce avem de-a face doar cu jumătăți de adevăr, deci de ce nenorocirea va merge mai departe, de ce Georgiana și Alexandra au avut pe fond imensă dreptate, poate şi Pain Nagato:
Mortalitatea în rândul copiilor situează România pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată de două ori mai mare decât media UE.
Multe vieți ar putea fi salvate dacă maternitățile, cu precădere secțiile de neonatologie, ar fi dotate cu aparatură medicală performantă și dacă mamele ar fi monitorizate pe tot parcursul sarcinii. Procentajul cel mai mare de decese este înregistrat în mediul rural, unde accesul la serviciile medicale de calitate este limitat iar cele mai multe dintre mame au un grad redus de educație.
Ca și în cazul Educației, România se situează printre statele membre ale Uniunii Europene care alocă cele mai puține fonduri de la buget pentru sistemul de sănătate: între 5 și 6% din PIB, în timp ce media statelor la nivelul UE este de 10%.
Constituția, o poveste de adormit copiii
Copiii resimt cel mai mult povara austerității și a crizelor economice prin care trece o țară sau alta. În România, aproape o treime dintre copii (32%) trăiesc sub pragul de sărăcie
Constituția României prevede la Art. 49 privind protecția copiilor și a tinerilor: „Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor“. După cum am văzut, pentru o treime dintre copii „regimul special“ este acela de a trăi în sărăcie lucie.
Ne oprim cu citatele. Întreg articolul îl puteți citi aici.
Așadar, potrivit informațiilor oficiale ale instituțiilor de stat, cifrele cu pricina fiind rezultatul studiilor INS, ANPCA sau chiar SRI, situația din România actuală e așa: aproape jumătate dintre copiii noștri mor de foame, la propriu, Constituția e doar ceva frumos de studiat prin zidurile academice, iar din PIB nu se alocă deloc cât ar trebui către educație și sănătate – nu doar pentru a se recupera acel decalaj istoric binecunoscut, ci și, în definitiv, pentru a permite oamenilor să trăiască.
În atare condiții, ne amintim din nou cum statul român a aruncat niște foarte multe miliarde de dolari din PIB, raportându-ne doar la anul ce e pe cale să se termine, către instrumente armate de ucis, deși nu suntem direct în război cu nimeni, nu ne atacă direct nimeni.
Cu alte cuvinte, nu avem incubatoare, nu avem doctori, suntem plini de bacterii, generația tânără e realmente masacrată, daaaaaaaaaar avem F-nuștiucâtșpe!!!
Înaripate ruginite cumpărate din banii noștri cu miliarde și miliarde de dolari.
Ca o paranteză, Papa Francis a repetat ieri opinia lui mai veche: cât timp firmele de armament hotărăsc mersul lumii, incluziune ce merge atât de departe până la deciziile importante legate de PIB-urile statelor (n.p. ce nu au abilitatea de a-și declara neutralitatea), copiii vor continua să sufere și să moară pe capete.
Prin urmare, ce a prezentat George Arun este de necontestat. Și asta nu doar ținând cont de autoritatea instituțiilor menționate, ci pur și simplu privind în jurul nostru.
Doar că autorul nu menționează câtuși de puțin către unde se duc banii noștri importanți de spitalele nu-s dotate mai de Doamne-ajută, de educația e la pământ, de fetele de 15 ani mor pe capete etc.
De altfel, dumnealui și-a intitulat articolul cu pricina: Sărăcia în rândul copiilor și surzenia politicienilor.
Și cum nu putem să omitem Articolul, Volumul, Paragraful, Adunarea Comitetului de tip DW, anume beștelirea unui singur partid politic autohton, avem impresia că, iar, avem de-a face cu jumătăți de adevăr.
De, politicienii noștri sunt praf, sunt surzi. Că și de-aia în aproape 2024 citim cifrele alea absolut crâncene.
Doar că incapacitatea lor de a îndrepta lucrurile, venită nu doar din prostie ori ignoranță, ci și din trăsătura șantajabilă, e doar o parte din problema cumplită.
Căci nu ai cum să ajungi la vârf în România dacă, pe scurt, nu joci în favoarea Lockheed Martin, drum favorizat până acolo de încă suntem foarte curioși să ne spună SRI (că doar e instituție publică de siguranță natională) cum e posibil.
De la Iohannis la Ciolacu, de la Șoșoacă la Ciucă, de la Simion la Kelemen, de la Drulă la Cioloş/Adrian Respot Sespot Despot – sau cum îl cheamă pe ăla de mânca ciorbă cu criminalii bagăm-2000-în-Colectiv pentru ca apoi să-mi negocieze şi mie conducătorii -, cu fiecare zi importantă națională ce trece auzim doar discursuri însetate de sânge. Unii sunt direct pro înarmare, fără vreo greață, alții doar fac pe clovni-pistol.
Cei propuși spre votare, de zeci de ani, sunt doar cei care n-ar spune niciodată nu atenției sporite acordate atitudinii de ucis. Paradigmă cică îi mai zice.
Desigur, au mai fost inclusiv la noi personaje aparte. N-au rezistat în politica de căpătâi nici jumătate de an – vezi Andrei Marga. Acum e mai înjurat în spațiul public mai ceva ca Papa de la Roma. Să fie siguri securiștii că nu se mai întorc gâlcii? 😀
Iar presa, inclusiv atunci când remarcă starea de fapt absolut nenorocită a României actuale apropiate mai degrabă de Columbia (includem aici situația de pe șosele, moștenirea Colectiv care se tot repetă iar și iar și iar și iar, robotizarea tinerilor etc.) o face doar prezentând jumătatea de adevăr.
Or, astfel, Georgiana și Alexandra vor continua să îi și să ne pălmuiască (de pasivi ce suntem).
Șeful SNSPA, adică securistul major din țara asta, boss cum ar veni, cel puțin din punct de vedere practic, destul de amețit și euforic în prag de sărbători LOL, a zis cu o destul de limbă lată la postul public de radio, de asemenea făcând un bilanț al României Columbiene, că singura soluție de mai bine e repetarea scenei de după Cuza: audit extern.
Dar, acum, doar de factură japoneză sau scandinavă! Zice el, cică lăsați ăia să ne recupereze cum știu ei decalajul nostru. Cam cum le-am dat atunci pe mână nemților toată țara de a apărut, dracului, și o universitate pe aici. Doar astfel cică măcar nepoții României nu se vor mai arunca de pe blocuri privind spre cer.
Beleaua e că manevra, în 1850 și ceva era nițel mai abordabilă, azi e cam utopică. Pentru că Lockheed Martin, prostituând uriașul progres tehnologic, deci controlând inclusiv presa foarte repede accesibilă, inclusiv intelectualii formatori de opinie haștag, că doar cine are bani are și putere, nedații cu ei fiind îndepărtați repede din peisaj, oprește la un moment dat orice deviație de la Articolul, Volumul, Paragraful, Adunarea Comitetului.
Și e haios că-n toată povestea asta, din nou, un spiritualist, anume Papa Francis, un popă adică, pare cea mai zdravănă voce din spațiul public mondial contemporan. LOL
Alții își permit să tragă mâța de coadă. Finlanda o să fie ok încă niște generații de acum încolo, deși NATO a pus mână și pe imaginația și fericirea lor. Încă au de unde să dea din mana și din life bar, ca-n Warcraft. România, însă, după bolșevism și după neocomunism, nu-și permite câtuși de puțin s-o mai ardă #strategic și #valoros. Nu de alta, dar 32% dintre copiii nației noastre mor azi de foame – în timp ce presa televizată ne prezintă doar copilandrii care deschid cutii cu cadouri aduse de Moș Emag – printre urlete neoliberale de păcănele ale nomenclaturistului Serghei Mizil. Și Geambașu voia să #IStandWithTolontan… rofl
Iar ăia care totuși au o pâine, care mai găsesc un vreasc să să încălzească, se lovesc de Articolul, Volumul, Paragraful, Adunarea Comitetului când ies de pe băncile școlilor. Emigrația masivă, depopularea masivă, orașe, comune și sate rămase fară vreo urmă de fată tânără (care-și aparține) în România anului aproape 2024, născătoare, e un barometru elocvent al stării de fapt.
Doar că nu politicienii de vârf, ajunși directorași și aranjori pur și simplu pentru că sunt șantajabili, poartă-n cârcă nenorocirea, sunt de blamat întai, cât e presa cu forța ei incredibilă de azi.
Arun totuși n-a zis nimic despre miliardele alea de dolari aruncate aiurea pe zburătoare de ucis ruginite – cu care s-ar fi putut achiziționa și incubatoare și-n mediul rural. Maniera incredibilă a ăstora de a direcționa furia – către ideea de pensii speciale, de exemplu – din care n-ai cum economisi mai mult de 1 milion, hai două de euro anual, asta-n timp ce statul, noi adică, dăm 9 miliarde (!!!) de dolari peste o singură noapte ca să bâzâie de BIAS și de 1 decembrie nu știu ce înaripata de ucis – retează fondul problemei, deși, formal, arată de-a dreptul emoțional.
Căci, oricât zumzăie Lockheed Martin pe cer, magnații ăia n-ar face niciodată față furiei Georgianelor și Alexandrelor!
Poza din antent aparține publicației Ursula 24, adică Digi 24. Ca subtitlu LOL! citim: Mii de copii au fost uciși în Fâșia Gaza de la izbucnirea conflictului dintre Israel și gruparea teroristă Hamas.
Altă publicație care se lamentează lacrimogen, acum de-a dreptul estetic apreciabilă în context, fotografia fiind pur și simplu formidabilă!. Că-i plagiată sau inventată nici nu mai contează din moment ce noi le-am întâlnit pe Georgiana şi Alexandra, dar care îndeobște ştirism face bale de fericire când află că au ajuns la noi, de parcă am fi primit vreun cadou nesperat picat din horn, tunuri de ucis… ce trag cu nu știu câte gloanțe pe secundă (la rafală! oooohhh) … n-am reținut tehnica – detaliează la virgulă treburile alea însetate de sânge Counter-Strike respirabil toată presa noastră vigilentă și deontoloagă și liberă și etică și morală și democrată sau #IStandWith sau cetățenească. Fundalul e la fel de dezafectat ca-n realul Lupeni.
Pe noi ne depășesc performanțele orgasmice Lockheed Martin, abilități întreținute mereu si mereu de mirosul miresmii miresei estice, cum ne depășește și unidimensionalul din articolele intelectualilor de #TV, fie că aceștia sunt de stânga, fie că-s de dreapta, de est, de sud-vest, de centru-nord, de lateral, de bla, bla, bla: Laser, YALTA!
Ni se pare însă de-a dreptul interesant cum ăia 32% sunt 32%, cum Georgiana și Alexandra și-au aparținut, doar pentru ca alți copii să moară.
un gând muzical 