Alexandra Căpitănescu – Choke Me (Eurovison 2026)

O serie de milioane de imbecili, ca-n anii lui Petru Groza, au luat atitudine împotriva melodiei care va reprezenta România la curentul concurs Eurovision. Motivele isteriei generale vin dinspre versurile Choke Me, lirism ce ar trimite la nu știu ce metodă sexuală periculoasă (nu doar umilitoare). Prin urmare, gardienii cu pricina fac pe dracu în patru (petiții, reclamații, sesizări etc.) ca Choke Me să fie exclusă din programul Eurovision 2026.

Și pentru că nouă ne dă acum mâna să vorbim pe subiect, fiind singurii din spațiul public românesc care am negat binele din interzicerea maneliștilor Mocanu atunci când o anumită manea (manifestare artistică) se cerea a fi exclusă judiciar din spațiul public pe motiv de versuri, ținem să subliniem, iar, că a interzice o manifestare artistică pentru că mesajul nu corespunde corectitudinii politice și legilor în vigoare înseamna a da naștere unui precedent extrem de periculos: dictatura.

Arta, indiferent de calitatea sa, se sustrage prin excelență oricăror legi: rațiunea artei de a exista.

Să zicem că apare o melodie care spune: violează bebeluși, violează bebeluși!.

Pe baza acelei piese ne putem exprima indignarea, nemulțumirea etc.

Dar nu o putem cere cenzurată sau exclusă din spațiul public.

De ce? Simplu: pentru că astfel s-ar naște un precedent extrem de periculos: dictatura.

O creație artistică e prin natura ei destinată comentariilor și criticilor. Că nu ne place, că nu suntem de acord cu ea, suntem liberi să ne manifestăm neplăcerea. Nu?

Dacă violează bebeluși! sau Choke Me! ar trece doar prin filtrele legislative, atunci orice altceva riscă să capete același botez.

De exemplu:

Eu scriu o melodie despre cum e mișto să miroși trandafiri negri.

Moment în care, vreunuia cu putere de tip Gigi Becali (actual parlamentar) i se năzare că mai mișto e să miroși tămâia. Și astfel să-mi fie îngrădit dreptul de a-mi plăcea anumiți trandafiri.

Desigur că mesajul Choke Me e îndoielnic, bașca, gothicul propus fiind epigon Nightwish/Evanescence/Korn/Voyager/Babymetal (cu toate că pe formă conferă un aer modern alternative metal interesant), oricâte analogii și alegorii ar băga la înaintare Căpităneasca prin interviuri. Dar a băga la pușcărie (excluderea din concursul cu pricina) înseamnă și că orice altceva, cui nu-i place (cu putere), poate fi scos în afara Cetății. Or, arta tocmai prin extremă libertate se distinge.

Arta, creativitatea, e supusă criticii, nicidecum cenzurii.

Exprimarea prin muzică, prin artă în general, trebuie să rămână extrem de liberă. Contrar, vom avea doar melodii cu versuri politic corecte ce n-ar duce în definitiv decât la înregimentarea ascultătorului ca într-o turmă de oi.

Lasă un comentariu