Am fost cuplat aproape 10 ani de zile cu o profă frumoasă, fată de asemenea șefă de promoție la litere. La începuturile relației însă i-am dat spre ascultare piesa Back for my Life. N-a fost nici prea impresionată, nici prea tolerantă cu sunetele de chitară dure – am încheiat citatul. Tot pe atunci insistasem să asculte și Tierra Santa – La canción del pirata, dublă-melodie pe versurile poetului romantic José de Espronceda, gândindu-mă că titlul nobil de șef de promoție la litere implică măcar o curiozitate specifică. M-am înșelat iar, tempoul galopant deranjând-o-n agresivitate – am încheiat citatul. Mi-am dat seama repede că n-avem viitor comun, totuși alungind povestea aproape o decadă, mâncându-i aiurea tinerețea de fată frumoasă.
O prostie – le-am mărturisit psihiatrei și psihoterapeutei când acestea au insistat pe subiect.
I was drinking, wasn’t thinking vs. yo me rio, no me abandone la suerte
Pastilele astea de nebuni cu care sunt îndopat zilnic nu prea au darul de a șterge cu buretele. Cel mult te anesteziază cât să nu dai seama adevăratului subiect: anii respectivi ea nu-i mai poate recupera. La ce bun?, e fireasca întrebare privind retrospectiv. Ea și-a pierdut niște ani importanți, eu o pseudoamică.
un gând muzical 