Ieri am primit un cadou fabulos de ziua mea: vestea că o fată (deosebită) și-a dat demisia din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie. Asta după ce un băiat și-a dat la rândul lui demisia prin vara curentă din similare motive deosebite. Se cerene astfel instituția aia de Siguranță Națională întru cel mult Interesul Poartă Fesul, dacă nu cumva dedată la incompetență și ignoranță de-a binelea.
Desigur, ce am spus mai sus mă face și pe mine un securist jegos. Căci de unde știam întâmplările cu pricina dacă nu mai dau pe acolo de mai bine de trei ani de zile? Răspuns: din securism, cadrul autohton de zi nouă.
Dar astea-s probleme de formă! Pe fond, rămâne faptul că alți doi tineri deosebiți și-au luat traista de pe lângă Catrine, Tanțe, Crăciuni, Băncili, Irimești, Georgești, Șerbani, Mateești, Goi, Mani sau cum mai putrifică deunăzi ideea aia de Siguranță Națională.
Putrifică lol! O psihoterapeută mi-a vorbit tot ieri despre verbul a disturba. Cică să vin la audiențe cât să nu disturb restul ședințelor. Interesant verb, nu m-am gândit până atunci la el.
Fata a plecat din cauza colegilor și din cauza șefilor, a fost pseudofraza ce m-a întâmpinat de Ziua Mea.
A emigrat adică. Or, când un Andrei Marga tot vorbește despre autohtone emigrări masive pe timp de pace, nu pot să nu tastez foaia asta, având în vedere că iar asist la pleava Securității care-i de neclintit în timp ce tineri competenți și neignoranți aleg alte drumuri.
A fost un cadou minunat și nu prea deoarece mi-ar fi plăcut ca tipa, generatoare de neArticolul-Volumul-Paragraful-Adunarea Comitetului ca să ne aflăm în treabă, să le stea-n coastă nenorociților ălora. Cam cum colegul Daniel Păunescu mi-a zis și mie când m-am ușchit de la ANM… doar că e greu, e teribil de greu. Sistemul românesc securistoidal îți pune pistolul la tâmplă chiar și-n 2025. Eu n-am putut fi erou până la capăt, după cum îmi sugerase o directoare operativă de la ANM. Generațiile următoare mă vor blama pe bună dreptate, la fel cum, bănuiesc, demisionarii menționați blamează generațiile de dinaintea lor că s-au născut într-un cadru bazat pe nemeritocrație.
Drama e că, și știu, fiind și eu securist în felul meu, că așa e cadrul ce mi s-a oferit pe platou, copiii ăia chiar se plăceau de meteorologie, chiar erau pasionați de treabă. Rămâne instituția cu pricina sub egida Catrine, Tanțe, Crăciuni, Băncili, Irimești, Georgești, Șerbani, Mateești, fără ca (nici) tremurânda-căprioară Buzo sau mass-media cu ștaif să adormiteze. Altfel, șochează bizar momente de tip Colectiv când, în fapt, Colectiv e fix normalitatea autohtonă de zi nouă.
În orice caz, demisia cu pricina recentă dă încă o dată substanță zicalei noastre Clouds, Girls & RocknRoll.
un gând muzical 