Cum o fi ca fată să te cheme Sky, să ai nici 14 ani și să iei medalie la marile Jocuri Olimpice și Paralimpice, ba să mai ai și povara imperiului isteric și egocentristic britanic pe umeruții tăi? – care a nenorocit printre alții și indivizi ca Andy Murray. Iar societatea și presa noastră vorbesc doar de canotori, de Popovici, de Sabrina Voinea, de mama botoxată a Sabrinei Voinea, de Radu Drăgușin și alți reuşiți plictisitori la mica ciupeală.
Sky Brown și-a repetat performanța de acum 3 ani: bronz și la Paris. Cazul însă este extraordinar nu pentru că iar medalie. Cui îi pasă de medalii din moment ce mai toate celelalte vârfuri sunt ciordeli până-n măduva oaselor? Rațiunea competiției e azi în moarte clinică, poate află adevărul și infatuatul pălmuitor de femei Cosmin Cernat (AAAAAAA OOOOO AAAAAA), marele jurnalist sportiv periat azi cu abnegație de colegii săi jurnaliști pentru simplu motiv că stă de vorbă în direct cu submediocrele sportive și analfabete Tvetana Pironkova și Alexandra Dulgheru.
Sau Lucian Sînmărtean și Gabriel Cânu! Cică specialiștii în fotbal la noua pompoasă producție Eurosport Bonjour Paris!
:))))))))))))))))))
Adică niște vedetuțe la vremea lor doar prin coclaurile din Vaslui. Cam asta pupa-n cur Emanuel Terzian în timpul cursei feminine de ciclism pe șosea: bătutul de câmpii într-o engleză stâlcită.
Specialistul în handbal este Xavi ăla care a nenorocit la rândul lui naționala României de fete.
Mircea, fă-te că lucrezi!
Mă uitasem la niște calificări la canotaj unde comentatorul zicea că băieții noștri nu mai de ce să forțeze. Într-adevăr, fiind siguri de locul 3 și implicit de calificare, dătătorii cu bâta-n apă n-au mai forțat. Dar cum adică nu mai au de ce să forțeze? Ba au!!! Că noi nu ne uităm la ei ca să vedem sustrageri și comodități!!! De-aia în general sportul a devenit de neurmărit. În mare sunt doar eschivări, buzunăriri, fofilări și căi scurte.
Ca timp, Popovici este cel mai slab loc 1 din istoria 200 la JO. Cu alte cuvinte, a fost acum cel mai bun pentru că nivelul general a fost foarte scăzut. La oricare altă ediție ar fi participat cu greu ar fi obținut bronzul. Cu un tupeu fantastic, Popovici în schimb urlă la toate televiziunile cum el e un băiat care înoată repede. Să mori tu? Sunt cifre concrete, realități pe care presa, în special aia televizată, n-o să le amintească vreodată. Căci ei trebuie să vândă iluzii ca să-şi ia salariul de la firmele de păcănele. Bonjour Paris lol AAAAAAA OOOOO AAAAAA… o insultă crâncenă la adresa cetățenilor care nu şi-au pierdut definitiv luciditatea şi veritabilul interes pentru sport. Iar dacă apare vreun mincinos din presă sau vreun spălat pe creier care să spună că David atât a trebuit să forțeze ca să câştige acum, îi recomandăm paragraful de mai sus.
Ce nu pricep sportivii, eroii, campionii şi toți lingăii lor e că sunt cantitate neglijabilă pentru omenire dacă noi, cetățenii, nu ne-am uita la ei. Merge planeta şi fără Popovici dând cu mâna în apă. Cum adică nu e cazul să forțeze? Păi atunci să se bălăngăne în intimitate prin vreun parc dacă tot declamă că iubesc sportul de nu se poate. Cum făcea Sky!
Fata noastră de la skateboard e astfel mai de privit decât aproape oricare altă competiție sportivă pentru simplu motiv că măcar ea e autentic din cultura pop. Pentru că așa e natura activității ei: face ce-i place să facă. De-aia de ea, ca privitor, m-am simțit mereu mult mai respectat decât de eroii şi campionii şi idolii şi modelele.
Ea e skateboardistă la origine, nu vânătoare de sporturi aducătoare de glorii publice. Că treaba a fost inclusă ca sport olimpic e altă poveste. Sky își belea corpul și înainte pentru că așa se simțea mai liberă-n lumea asta.
Tare ar fi ca îndivizii noștri de bine, zicătorii jumătătilor de adevăr (indiferent de tabere), într-o zi s-o lingă-n clitoris pe vreo Sky. Atunci chiar ar fi de tras obloanele definitiv peste jegul ăsta de țară! Asta în timp ce Janja Garnbret de la Escaladă tot câștigă-n Slovacia titlul de sportiva anului în ciuda unor titani precum Luka Doncic sau Tadej Pogacar!
Noroc că sistemul nostru securistoidal nu permite câtuși de puțin dezvoltarea vreunei Sky.
Iși rupe gâtul pe pantele alea, își julește genunchii, își nenorocește coloana, dar n-o face ca să aibă firmele de păcănele pe ce jurnaliști snobi și inculți să trimită-n delegații cu diurne infinite, ci pentru că și așa simte că își aparține. Tocmai de-aia e mult mai interesantă decât datul cu bățul în apă la comanda vreunei Federații plătite foarte gros, decât datul cu mâna în apă ca să aibă firmele de recongelare legumiferă ce să pună-n scenă pe sunetele propagandistului Voltaj, decât beculitul de la scrimă, decât machiajul strident al domnițelor mai fățoase de la Ping Pong, decât generații absurde și incompetente de suflet sau decât epigoanele Bailes & Sunisa.
Ba mai mult, cum o fi ca adolescentă japoneză precum Cocona Hiraki, să iei argint la Jocurile Olimpice având cămașa descheiată complet în timp ce zbori pe skateboardul ăla? Pentru noi, privitorii, expresie și-n ciuda adulatorilor de plictiseli și-n ciuda mult mai mediatizatelor activitați care nu transmit nici pe departe același nonconformism inteligent (adică olimpism pe bune). Divină!
Ok, bine! Recunoaștem: înotul sau canotajul nu au ridicolul extrem din taekwondo (e acum live la Eurosport), de asemenea sport olimpic lol. Adică pisoii ăia din gifurile de pe whatsapp.
Măcar ăștia sunt haioși și atât, nu născători de eroi, de campioni, de idoli, de modele și de scutiri cetățenești în cazul obținerii vreunei medalii.
Halterele, la fel. Omul nu-i construit precum furnica să ridice-n spate greutăți de sute de ori mai mari decât propriul corp. Omul e făcut să danseze. Ca Sky.
De altfel, și forurile de profil discută foarte, foarte serios dacă nu-i mai bine să scoată definitiv disciplina din programul olimpic. Nu pentru că halterofilii ar fi niște mari diavoli în comparație cu alții, oho, e jale cu doppingul pe la box, înot și atletism sau prin venele jucătorilor din NBA, dar activitatea cu pricina fiind total nefirească e nevoie de multe injecții ca să ridici fierăraia aia deasupra capului (unii îi mai zic sport).
Or, având în vedere cele 23498239048234832 de probe banale, îndrăznim să spunem că cu puțină atenție puteam și noi obține o medalie olimpică dacă bagam la microunde grețomaniile alea cu destin de reîncălzire. În schimb, n-am putut fi vreodată Sky sau Cocona care au doar 2-3 șanse pe minut la aproape 10 ani să ne arate câte ceva din pasiunile lor animate. Că de-aia noi, spre deosebire de remunerații firmelor de păcănele și securiștii din presă și pseudopresă care încurajează patriotarzii și competiția-robot, ne uităm pasionați la sport și-n temeiul că acolo se întâmplă lucruri deosebite ce îndulesc viața.
Conservatorii de duminică bocesc după vremurile antice. De parcă mai interesează azi pe cineva aruncatul ciocanului. După ăştia ar trebui să trăim cum zicea Rousseau – să vânăm, nu să mergem la piață. Progresiștii # în schimb se axează doar pe masculii care bat pizde de le ia mama naibii în numele medaliilor Unite în Diversitate. Toți tâmpiții și noi între ei.
Din fericire, fete ca Sky sau Kokona, în mișcările lor autentice, de fete jucându-se serios în parc, salvează ce mai poate fi salvat din tot spectacolul ăsta tarabagistic care-i societatea, care-i presa, care-i sportul, fie că-i dinspre sfere comuniste, fie că-i #neoliberalism – cu toată dragostea pentru fătuca aia speriată de bombe din Coreea de Nord care și ieri a luat o altă medalie la platitudinea Sărituri în Apă. Oricum a fost mai grațioasă, deci mai de privit, decât mica noastră ciupeală plictisitoare care momentan ne plasează pe un incredibil loc 15 în lume la clasamentul pe medalii.
Să se discute la Bonjour Paris, dacă se vrea a fi o emisiune sportivă serioasă, de ce la toate disciplinele unde trebuie să-ți foloseşti şi imaginația, nu doar să dai cu bâta în apă sau să salți fierăraie, e plin de japoneze (adolescente!), zero români! Sky e juma japoneză la origine, Kokona ok, Ai Mori e cam singura care poate s-o provoace pe bestia Janja, iar la breakdance una dintre favorite e Ami Yuasa.
Meserie rău fătucile de la skateboard! La fel sunt și alea de la escaladă! Şi sper să nimeresc probele de breakdance. Implică dracului nişte creativitate! Că în rest, doar subiecte pentru comozi.
un gând muzical 