Universal Mind Project – A World that Burns

Sub stindardul Conferinţa Naţională România Inteligentă avem parte doar de superficialitate, comoditate, ignoranță și prețiozitate.

Ce nu înțeleg ăștia, sau nu vor să priceapă, e că drogurile și alcoolul sunt rareori cauza, deseori consecința.

Ce nu înțeleg mărimurile noastre publice, sau nu vor să priceapă, e că doar exaltarea formei nu va îmbunătăți fondul. Degeaba se organizează tot soiul de întruniri pompoase dacă rădăcina e mereu fentată.

Se așteaptă mărimurile și mărinimițele din antent ca tinerii pe bune să-i bage-n seamă? Nicidecum.

Pentru că 1. tinerii or fi mai ținuți în cușcă, mai îndobitociți, mai captivi vremurilor, bla, bla, dar ei, nativ, prin excelență nu-s idioți – prin urmare, au o justificată reticență față de politicieni, presă, ONG-uri și costumari ce-s la vârf în timp ce orizontul lor real e tare, tare impredictibil: vezi absenteismul masiv la orice vot + emigrația masivă 2. scopul acestor întruniri e bifarea făcutului de bine, Gigi Becali invadând Patriarhia gen, eventual chiar satisfacerea teribilului ego, îndeplinirea minunăției sociale potrivit Articolului, Volumului, Adunării Comitetului, de unde rating vine la pachet cu euroi, însă, pe fond, nu se schimbă nimic în bine, ba chiar se adâncește beleaua din moment ce tinerii vizați constată încă o dată că făcătorii de bine cu voce publică sunt fel de fel de fel de fel de dubioși, impostori, acoperiți, incompetenți, imorali și tupeiști dovediți.

Avem de-a face prin această Conferință de Mult Bine cu un alt exemplu de formă fără fond potrivit Articolului, Volumului, Paragrafului, Adunării Comitetului.

O adunare unde te pierzi, dracului, printre atâtea denominații goale de sens pe care le însiră vorbitorii; nici la cuvântările tovarășului Gabriel Diaconu nu se pune pula mai mult pe Amintiri din Intelectualitatea Mă-sii după ce se aerează la ieșirile din studiourile neosecuriștilor. În sensul că îți pierzi, dracului, răbdarea văzând cum ăștia se tot ecusonează pompos, așteptând, probabil, ca visele și speranțele unui tânăr să dea automat pe spate. Nuca-n perete: din simplu motiv că tocmai astfel se sar etape și se anulează fondul problemei. De fapt, divinii nu au nicio intenție să vorbească pe limba tinerilor. Ei vor doar să se satisfacă orgasmic printre diplomele și titulaturile lor de căcat. ȘEF! ȘEF!

Am avut ca șefă la Stația Meteo Băneasa o țărăncuță sigur mai intersantă-n tinerețea ei muncitorească. Acum ofilită și neepilată, tot îi stătea ok cu cizme peste genunchi.

Și de fiecare dată când îi ziceam că s-au terminat creioanele, că nu mai e tuș în imprimantă, că ar fi mai bine să și facem cursurile alea de prim ajutor, nu doar să semnăm condica, că restul colegilor sunt atacați și amenințați în cel mai pur stil mafiot, femeia îmi zicea să vorbesc mai încet sau să nu vorbesc deloc cu alții: căci așa îl supăram pe domnul director – și nu vrem ca domnul director să dea în greu.

Doamna îmi amintea constant de Mitică Baltă și al său motto: nu mai ziceți că nu-i hârtie la WC, se necăjește Jupânul!.

Fabulos e că Mitică Baltă a murit după aia singur, în chinuri groaznice, deși în ultimele sale minute le bombardase cu mesaje de ajutor pe toate fătucile pe care la vremea lui glorioasă le forțase să facă sex cu el ca să le faciliteze nu știu ce diplomă.

Niciuna nu i-a răspuns. Nici măcar dintre alea trecute și veștejite. Dacă măcar una s-ar fi dus atunci la el, probabil ar mai fi trăit și azi. A murit însă incredibil.

Dar presa noastră de frunte i-a ridicat osanale: s-a dus un mare om de știință, un mare pionier, mereu deosebit… a murit singur, bă, scuipat și squirtat în direct de toate fetele pe freza aia de Einstein wanna be de căcat.

Așa și cu mărimurile sociale menționate. Pentru că niciunul din ăștia nu scot un cuvânt despre starea de fapt în care găsim azi câte un narcotraficant la fiecare colț de stradă.

De unde au dealerii materia primă? Cum de s-au înmulțit atât încât am impresia că România concurează azi cu Honduras și Columbia, în ciuda bolboroselilor Adunărilor Comitetului potrivit cărora noi cică respirăm în pline #valori și #parteneriatestrategice?

Nu i-a întrebat nimeni ceva pe bune pe neosecuriștii contemporani. Căci în România nu mai există presă pe bune, nici lideri autentici de societate civilă… ar fi fost Alexandra și Georgiana din Lupeni, dar băieții au avut grijă ca fetele să se ducă dracului pentru ca nu cumva să le conteste cineva formele fără fond.

Nu-i nimic, o facem noi: nu cumva starea de fapt se alimentează tocmai de la vârful elitelor, găsind un teren fertil în nemeritocrația care favorizează îndulcirea cu droguri?

Nu cumva se speculează tocmai situația tinerilor de a nu avea o minimă predictibilitate?

Astfel că tocmai de-aia România a ajuns azi aproape la fel de nașpa precum Honduras?

Vai, tinerii se droghează și beau din ce în ce mai mult! Cum se poate? Ce generaaaaațiiieeeee, ooooooohhh! Ptiu, ptiu, piei Satană! Căăăăă doaaaar UUUUEEEEE, NAAATOOOOO, aolooooooo!

Bineînțeles că o fac, dobitocilor!, când vă văd pe voi, impostori ce le ascund sub preș trăirile și speranțele!!!

Iar alimentarea jumătăților de adevăr e în fapt tematica principală a tuturor Conferințelor ăstora declamatoare de TV.

Bașca, citind tematica respectivei Conferințe, eu unul, deși nu mai sunt chiar tânăr, am cedat nervos la următorul aliniat, nemaiavând ficat să și ascult restul:

Tehnologii- abordarea trans-, inter-, multi-disciplinară și accesul la cele mai noi tehnologii și proceduri de lucru.

LOL!

S-o luăm pe scurtătură: ăștia chiar sunt pe bune?

Nu, serios, dincolo de interesul bancar al bizarilor ăstora, căci îndeplinind făcutul de bine potrivit Articolului… le permite traiul foarte, foarte, foarte decent, ei chiar cred că așa le întorc de la groapă pe Alexandra, Georgiana și Alexia?

Mai ales dacă tânărul își aparține, ca fetele alea, gagici care n-au ales calea Comitetului Tineresc de Arme de Ucis – ciudățenie promovată orgasmic, chiar și live, de la fața locului Lockheed Martin, prin toată presa noastră de frunte -.

Ce procedură de lucru, bă?

Ce investiție pentru siguranța generațiilor viitoare, bă?

Ce-i, bă, limbajul ăsta emilbobian? Ce-i, bă, dialogul ăsta securistoidal?

Voi așa vreți să le întoarceți de la groapă pe Alex, Gigi și Alexia? Cu cercul ăsta emfatic? Pe bune?

Am mai fost și noi pe la simpozioane și conferințe. De exemplu, pe la alea de la Filosofie. Și, da, fiecare prezentare afișa în prealabil un desfășurător. Dar era strict indicativ, nu ascuns de mizerie sub preș care, culmea, are și pretenții binefăcătoare precum e lemnăraia ăstora.

Hai să insistăm asupra tematicii!

Căci ce nu înțeleg ăștia, sau nu vor să priceapă, e că drogurile și alcoolul nu sunt cauza, ci consecința.

Adolescentul are trăirile lui specifice. Visele lui specifice. Mai ales dacă își aparține cât de cât. Că dacă-i vorba despre pizdulica aia superbă de 15 ani care ținea în chiloți lecții de conviețuiri pe la Metropola TV fiind evident racolată de Turcescu, Liviu Mihaiu și alți neosecuriști odioși…

Or, dacă nu i se oferă câtuși de puțin un cadru cât de cât zdravăn la cap pentru a se dezvolta și a-și urma visele și speranțele, atunci adolescentul o ia, dracului, cu capul.

Prin urmare, Prevenția cu pricina este de fapt construirea unui stat bazat pe meritocrație.

Adică pe construirea unui stat pe bune democrat. Căci democrația este legată indisolubil de meritocrație.

Desigur, într-un stat meritocratic, mai toți ăștia din Adunarea Conferinței lui pește prăjit ar fi la coada vacii pentru tot restul mizerabilei lor vieți.

Or, când o fătucă inteligentă, imaginativă și care-și aparține din uitatul de lume Lupeni vede cum alți și alte tâmpiți și tâmpite o iau iar și iar și iar și iar înainte, firesc că apare și riscul uitării forțate, dracului, de mediul înconjurător.

Degeaba ne fut toți pompoșii ăștia la creier cu întrunirile lor glorioase din moment ce tocmai fondul problemei nu e-n interesul nostru.

Alexandre, Georgiane și Alexii vor continua să se drogheze, vor continua să bea, să se sinucidă.

Iar Adunări Conferențiare din astea nu-s făcute alaltăieri. Ele există de zeci de ani democratici. Dau nenii și domnițele la costum din clonț de când ne știm democratici.

Și?

Și fete cu stofă de lider care-și aparțin continuă să se ducă dracului.

Și o vor face mai des în ritmul ăsta sinistru.