Follow the Cipher – Winterfall

Pe mine unul mă interesează mai mult moartea actriței porno Sophia Leone decât eternele fente a la Bruce Willis din Die Hard ale lui Volodimir Zelenski. Pentru că actorașa cu pricina măcar n-a clamat niciodată că-i vreo neprihănită – spre deosebire de costumarii și politicienii care doar îi trimit pe alții la moarte sigură în virtutea unor dualisme de producții ușoare Netflix.

Căci, vorba aia, Bruce Willis n-a jucat în Titanic deoarece i-ar fi salvat pe toți.

Mă interesează mai mult moartea actriței porno Sophia Leone și pentru că ea, la fel precum una dintre colege de breaslă, anume Mia Khalifa (această Navalnîi prin locurile sale, personaj feminin… aparte care totuși nu a oscilat niciodată bizar de categoric în opinii tari precum Crimeea), măcar tremura de frustrare prin interviurile serioase unde mărturisea că stă să plângă de fiecare dată când e recunoscută pe stradă și e întrebată (accentuat, ostentativ) de ce plm umblă câteodată-n public și fără spermă la gură.

Or, având în vedere reacția costumarilor, politicienilor și presei (libere!) față de ultima declarație oficială a Papei de la Roma, eu unul, parcă mai nervos ca înainte, i-aș întreba pe costumarii și politicienii autoproclamați a fi liberi de ce totuși umblă-n public cu sperma firmelor de armament la gură.

Papa Francis din nou fascinează: cum dracului e posibil ca-n anul de grație tehnologică 2024 una dintre foarte puținele voci (cu mare priză mondială) raționale să fie tocmai… un popă!!!!???

Cred că cel mai puternic este cel care priveşte situaţia, se gândeşte la oameni şi are curajul steagului alb şi negociază.

Cuvântul negociere este un cuvânt curajos. Când vezi că eşti învins, că lucrurile nu merg bine, trebuie să ai curajul să negociezi.

Să nu vă fie ruşine să negociaţi!

Asta a zis Papa Francis cu ocazia interviului recent acordat postului elveţian RSI.

În schimb, lumea #liberă și plină de #valori și-a scos iar sabia nobilă din teacă.

Tot lumea aia liberă si plină de #valori care n-a făcut absolut nimic ca să înarmeze sistemul sanitar, planeta fiind decimată (cetățenii, căci elitele s-au ascuns prin rețeaua privată unde un pansament costă zeci de mii de euro) de un virusuleț banal pentru că alte înarmări primau (din PIB-uri), anume alea cu trăgaci la propriu: FROM PARIS WITH LOVE, de exemplu: racheta-minune aruncată alandala dinspre lumea #liberă și #valoroasă.

Costumarii, politicienii și presa din lumea #liberă au propus doar următorul termen ca reacție la spusele preotului: derapaj.

Repet: România a dat din PIB, adică banii noștri, doar anul trecut peste 10 miliarde de dolari către NATO. Deci și către aruncatul armelor de ucis peste garduri.

Firesc că astfel inflație, firesc că tăieri masive. Firesc că în sistemul public nu mai există fonduri pentru analizele medicale anuale.

Ca să nu mai vorbim despre tinerii care mor pe acolo în timp ce şefuleții şi directoraşii militarizați îi supraveghează de prin birouțe confortabile pe cei ce speră la dialog autentic şi la întâietatea vieții, căci doar trăind te poți regenera (stare de fapt inamică profitului firmelor de armament).

Haios nu doar că-n 2024 s-a ajuns ca un popă să fie vocea rațiunii, dar și că drogălăii de la Black Sabbath sunt azi mai autentici decât erau în 1970:

Politicians hide themselves away,
they only started the war.
Why should they go out to fight,
they leave that role to the poor.

Orice pentru evitarea falimentului Lockheed Martin. Mai vechiul prieten al Papei. Și al PIB-ului nostru.

Eschivările lui Zelenski a la Bruce Willis par a fi de asemenea singura agendă oficială pe care o au azi liderii noștri. Îl laudă la fiecare intervenție publică pentru săritul din avionul arzând aflat, evident, în zbor. Pe de altă parte, avem derapajul predat la cursul scurt de libertate: Georgiana și Alexandra din Lupeni, care-s victima și altui sistem nenorocit ca să PIB-întru-război, anume Educația.

I-ați auzit pe conducătorii noştri vorbind public despre Georgiana şi Alexandra? Bineînțeles că nu. Căci eroul planetar #trandingworldwide e un nevorbitor dătător cu penisul la pian, un cerător de puşcoace încă din selfiurile zorilor zilei, nicidecum două adolescente pline de imaginație care-şi aparțineau undeva prin abandonatul Lupeni.

Or, dacă ăia de la Kremlin sunt nişte imbecili – şi sunt, fie doar şi pentru că n-au ştiut cum să dialogheze cu planeta pe tema atrocităților care se petrec de zeci de ani prin Donbas -, de la #valoroşi şi #liberi apar pretenții în plus din moment ce tot declamă valoarea şi libertatea din selfiurile zorilor zilei până-n culcarea Grotesculei vor der Şpaghen.

Toți tâmpiții și noi între ei.

În condițiile în care profesorii urlă de neplăcere (și de prostie – căci niciun capabil nu muncește 22 de ore din 24 pe salariul ăla mizer, exceptând sfinții), în condițiile în care sistemul sanitar public e azi în stradă! și-n condițiile în care două fete excepționale ca Georgiana și Alexandra zac azi în groapă, două tipe care-și aparțineau și care visau crâncen la viață, eu unul vreau să-i întreb pe ăștia din CSAT, foarte serios,: de ce le place să tot aibă spermă la gură?

(Că pe ăia din presă i-am înțeles: atâta pot. La cât de analfabeți funcțional sunt, n-ar putea răzbi într-un univers bazat pe meritocrație veritabilă. Deci, calea scurtă le garantează succesul și bogatul C.V.. Ăia nu pot pricepe, nu au cum să poată pricepe, nu le e convenabil structurii lor morale să priceapă că în discuție sunt niște teritorii ce istoric aparțin Rusiei, cum și Bucovina ucraineană aparține istoric României, contextul fiind mai apropiat de un război civil decât de paradigma WW3. Iar Madona din Gorlovka poate că a plâns și ea destul. Însetarea de sânge și apucăturile pro-război și pro-înarmare le-o iau firesc înainte, cum smardoiala gratuită o ia mereu înaintea dialogului).

S-a ajuns în uluitorul punct în care eşti făcut cu ou şi cu oțet dacă nu-ți place războiul, dacă vrei să dialoghezi pe bune şi dacă te mai interesează şi următoarele generații. Psihopatia a devenit în schimb normalitate prin lumea asta #valoroasă a noastră.

O fi pentru că sunt îndrăgostiți de Lockheed Martin? Dacă ar face-o din sentiment, dacă ar da limbi din iubire, atunci ok… doar că pare cam ciudat să te îndrăgostești atât de tare de… o firmă… de armament, adică de prin excelență de un metal gonflabil de ucis: care-ți mai și impune cum să te comporți și cine să crezi că ești.

Sophia, fătuca, măcar n-a clamat vreodată că ne iubește sacru pe fiecare în parte așa cum pretinde jurământul decidenților la Învestire.

I am lost inside a cipher
And the walls are closing in
It is time to break my rival
It is time to break our chains

Lasă un comentariu