E foarte firesc cum dezastrul din Lupeni tot scoate la suprafață mizeria infernală a societății noastre. Uluitoarea determinare a fetelor, calcul demn de cel mai cumplit roman dostoievskian, ne relevă natural putregaiul. În episodul de azi: PRO TV, trustul de presă cu cel mai mare rating în România.
După ce s-a aflat că fetele au lăsat în urmă și niște versuri dintr-o melodie autohtonă (n.p. semn că visau, că sperau și că muzica, vorba lui Platon, le însuflețea până și universul ăsta mizerabil), jurnaliștii de la PRO TV n-au găsit ceva mai bun de făcut decât să titreze: Ce a putut să spună artistul Oscar, după ce a aflat că fetele din Lupeni și-au dorit ca versurile din melodia lui să fie inscripționate pe cruce!.
Dar ce a putut să spună băiatul respectiv?
Cităm direct din postarea sa de pe Facebook:
Trebuie să înțelegeți că darul vieții este cel mai de preț lucru pe care îl avem și, oricât de greu ar fi, trebuie să găsim în noi puterea de a merge mai departe. Misiunea mea ca artist este să transmit emoții prin piesele mele, în care să vă regăsiți și în care să vă găsiți motivația zilei de mâine.
Ei bine, asta a putut să spună numitul Oscar.
Desigur, legal, jurnaliștii sunt acoperiți. Nicio instanță nu-i poate acuza de ceva. La o adică se invocă a putut să spună lucruri foarte frumoase.
Doar că moral, să nu ne ascundem după degetul Articolului, Volumului, Paginii, Paragrafului, Adunării Comitetului, expresia cu pricina are îndeobște o tentă peiorativă.
Cu alte cuvinte, avem de-a face cu un exemplu elocvent de clickbait.
Cetățenii, văzând formula aia senzaționistă, se presupune că accesează articolul mai repede decât ar fi făcut-o în cazul unui titlu de tip: Ce a spus Oscar când a aflat că…
Aceasta este școala jurnalismului autohton. Școala Câinelui de Pază Democrat.
Una pe care, după cum am observat recent de când cu dramoletele marca Tolontan & Geambașu, niciun cetățean nu s-a grăbit s-o apere, deși formatorii de opinie cu pricina au pretins cu tupeu maxim ca noi, cetățenii, să ne legăm de copaci pentru ca ei, jurnaliștii, să nu facă buba de la păcănele (le pe care altfel le-au susținut ani și ani și ani și ani la rând cu abnegație, fie și prin simpla lor prezență alături de mizerabilele lasvegagisme – dar să nu o virăm prea mult către altă expresie facilă, anume: occidentul decadent).
Or, din moment ce se presupune că presa e instituția ce cască ochii dincolo de Articolul, Volumul, Paragraful…, că e ca la Marx: Presa este modul cel mai general al indivizilor de a-şi face cunoscută exigenţa spirituală. Ea nu cunoaşte prestigiul persoanei, ci numai pe acela al inteligenţei. După cum omul învaţă să scrie şi să citească, trebuie să aibă şi dreptul să scrie…, remarcăm în titlul menționat nedreptul de a scrie.
Nu știu dacă doamna Lorena Martin, prezentabila creatoare de conținut la PRO TV din antent, autoarea clickbait-ului cu pricina, chiar doarme de obicei liniștită. Ar fi dramatic s-o facă. Și n-o spunem atât noi, cât au spus-o fetele din Lupeni – puștoaice mult prea îngrețoșate, se pare, de mediul înconjurător.
Pentru că societatea asta a noastră de 2023, în care presa joacă un rol absolut vital!, se comportă în halul ăsta.
Se spune că presa noastră nu mai este îngrădită ca-n vremurile bolșevice. #libertate. Cu siguranță Lorena n-ar fi apărut în Scânteia cum o face azi pe arhetip Onlyfans.
Dar cum dracului se cheamă maniera asta strictă de clickbait pe care o regăsim în toate publicațiile noastre moderne?
Drama merge mai departe. Căci Lorena merge mai departe. Ea trăiește. Și nu oricum, ci chiar la trustul cel mai urmărit din România. Deci, contul bancar îi e și foarte gras.
Iar Georgiana (?) și Alexandra (?) zac în groapă.
Alea care la doar 15 ani aveau și niscaiva gânduri muzicale, își mai puneau rotițele în mișcare, priveau inclusiv spre cer.
Păi e corect?
Corect e, ar zice madame Martin în instanță. Moral însă provoacă greață.
De vină suntem și noi, da. Că am așteptat atâția ani, poate s-o schimba ceva. Poate puteam, dar nu am știut cum să facem să ajungă Sky Sound Radio și la fetele alea două din Lupeni… ca să nu se uite aiurea spre cer.
Mai ales că Oscar a subliniat foarte lucid și inteligent că emoția muzicală înseamnă și găsirea motivației zilei de mâine.
Păi nouă, privind inclusiv la mizerabila presă românească, ne vine să ne aruncăm de pe bloc în fiecare secundă trăită-n România. Dar am zis că mai bine ar fi să facem Sky Sound Radio. Totuși, eu unul mor de ciudă că n-am ajuns și la urechile Georgianei și Alexandrei. Sau, dacă am ajuns, nu le-am convins, chiar dacă stația prin excelență le era adresată.
un gând muzical 