Femeia-vampir trebuie să fie frumoasă și inteligentă. Nu ca bărbatul! Bărbatul-vampir poate fi și urât, și tâmpit, căci femeile se dau în vânt după așa ceva. Dar o femeie-vampir urâtă și proastă… vai!, nu face două parale! – Michal Tonecki (în interpretarea triadei Sanda Toma, Coca Andronescu și Toma Caragiu)
Găselnița din Undead Girl Murder Farce, unde Agatha Christie se combină cu exprimarea shonen, nu cred că atrăgea atât dacă punctul de pornire n-ar fi fost și acel sărut mascat naturalist.
Prin cimitire vedem câteodată doar capete, anume pozele-medalion specifice.
Nu știm ce e mai jos, nici nu prea mai contează. La urma urmei, postura cu pricina vrea să-și perpetueze marele miracol, vorba teoriei Goldilocks, de a gândi.
Și astfel de a duce mai departe o poveste plecând de la ce ne separă ca rasă.
Aya totuși tânjește după corpul care i-a fost luat. Nu e ca și cum se multumește cu condiția sa actuală, cel puțin nu atât timp cât există variante.
În Roman, al treilea album Sound Horizon, am întâlnit o poveste similară: niște morți-înainte-de-vreme care trăiau firesc datorită ajutorului primit din partea unor cărători. Și-n SAO avem un episod similar, Yuki recapitulând frumusețea vieții prin ochii celeilalte Yuuki. Cumva, Undead Girl Murder Farce e în fapt o sinteză memorabilă.
Iar fecioara-cărătoare Shizuku s-ar putea dovedi un superb exponat feminin de trimis spre recenzie în spațiu
Și trebuie să recunosc că mă bucur iar. Într-o vreme mă angajasem s-o distrez pe Cornelia. Privirea ei din ziua aia, adică căpățâna expresivă, ce mai rămăsese imortalizat din ea pe lumea asta, sugera să mă bucur, căci eu încă mă mai pot mișca.
Dar sunt multe motive pentru care muzica noastră încearcă să pară transcedentală dacă și numai dacă vocalistul/vocalista dau mereu senzația că singura metodă prin care se pot mânca crenvurști este tehnica intravenoasă: The Motans plus o oarecare Emma, scrâșnitoare pierdută fără Alprazolam printre capete artistice. Și asta în condițiile în care, pe fond, ambii vor să urle. Iar violonistului Paganini cică i se zicea Scripcarul Diavolului, motiv pentru care Biserica vremii sale a refuzat să-i mai cânte ceva – și atunci cum să nu te dai mai la vorbă cu jumătățile de Oni?
un gând muzical 