Aceeași simfonie alb-vișinie (…) – aici am o problemă.
Mai întâi. Fapt real: la un moment dat, chiar pe un teritoriu de Siguranță Națională, niște unii păreau că mă plac și pe mine. Ba chiar m-au invitat la parastastul pe care unul dintre ei cică îl ținea pentru nu știu ce părinte dus – de fapt voia să mă făcă să beau alcool pe teritoriu de siguranță națională ca să nu-l torn, scena repetându-se apoi aproape zi de zi, dar eu, bătut în cap, am crezut că astfel ajunge haioșenia și la Cornelia (ca pe un crez eu te urmez, chiar de vrei sau de nu vrei) -. Și toate cinstirile ulterioare adiacente au fost plăcute, până m-a mâncat undeva să însoțesc amiciția bruscă îmbrăcat cu… un tricou… Eliza Buceschi 7 – 100. De fapt, îndepărtarea s-a declanşat violent din clipa în care am bolborosit pe acolo ca aşa-zisa reunire Pantera e doar o curvăsăraie comercială. Dar astă e alt subiect.
Mă incitase calificarea echipei de handbal a Rapidului în fazele eliminatorii Champions League, în ideea că Eliza în sine chiar muncise pe bune să ajungă unde a ajuns, în ciuda remunerației publice.
Doar că… din acea zi personală Bravo, ai Stil!, gașca cu pricina nu m-a mai chemat vreodată la chiolhanurile cu iz memorial de pe teritoriul Siguranței Naționale. Ba nici nu-mi mai răspundea la salut.
Aveam să descopăr că toți țineau visceral cu Steaua. Ba unul dintre ei cică era ultras veritabil. Născut în Arad. LOL!
Continuând, clouds&girls&rocknrollul nostru de la Sky Sound Radio a jucat un rol determinat în cumpărarea tricoului cu pricina. Eliza mi s-a părut că-i cu totul frumoasă.
Căci, altfel, după cum am scris un articol acum vreo 20 de ani în Gazeta Sporturilor, pe vremea când bățbăgăul Decebal Rădulescu (pe modelul Teodor Brateș care ne definește presa de la Lovitura de Stat încoace) nu prea știa unde e șeful de la SNSPA pe hartă, am încetat să mai visez la Rapidul lui Dan Coe, simbolul vișiniu spânzurat de articolul, paragraful, volumul, pagina. Erau vremurile celui de-al doilea mandat al lui Mircea Rednic. Articolul îl denumisem: nu pot simpatiza cu acest Rapid (sau așa ceva). De-aia acum, spre deosebire de alții, cei la Sky Sound Radio își permită să deschidă ciocul.
Într-o ediție Replay dedicată Rapidului, Marius Mitran concluziona că respectivul club e foarte captivant pentru că în timpul monarhiei a ținut să amintească de valorile stângii, iar în bolșevism de valorile dreptei.
Or, azi, ascultând cuvântările publice ale lui Daniel Niculae (nu mai vorbesc despre cele ale lui Anghelescu), om (!) chipurile plecat din esența galeriei, nu face altceva decât să repete stilul comunicatelor FRF. E foarte trist. N-am trăit decât un pic pe vremea lui Ceaușescu, dar cred că Dan Coe, nu mai zic de boemul perfect Baratski (cică și cel mai bun fotbalist din istoria României), nu cred că ar fi înghițit ușor articolul, paragraful, volumul, pagina.
Suntem singuri împotriva tuturor, uneori am fost singuri împotriva noastră.
Totuși, Teodora Dinu pare că într-adevăr visează. O știm de ani de zile, scriem de ani de zile despre piesele ei dedicate Rapidului. Iar ea, fie și naiv, e tare clouds, girls and rocknroll! ☺️
Prin urmare, din moment ce Rapidul modern e destul de stelist, m-a întristat crâncen că acei colegi întru siguranță națională n-au vrut să mai râdem împreună de Gabriel Marinescu.
Eu pentru că Ioana Radu lua peste picior articolul, paragraful, volumul, pagina alături de un pahar tare alături de Baratky, ei pentru că nu se născuseră. Haz de necaz românesc protector național. Rapidu` nostru, chiar dacă-i de toți furat, are sufletul curat!
De ținut cu Rapidul cumva voi ține mereu. Cu atât mai mult acum cu cât am aflat de nașterea Corneliei undeva prin 1967. Moartă optzecist Petrinian. LOL! Dar, oricât ar fi dragostea de arzătoare, parcă inimile aflate în armonie, contrar, cel puțin echipa de fotbal ar fi dormitat și azi prin ligile inferioare – asta dacă facem abstracție de brandul care atrage teribil mai ales în neoliberalismul tăietorilor de copaci întru mobilier de unică folosiță pe model IKEA -, rămâne mai degrabă visul pe care diverși muzicieni (în frunte cu Rappa) l-au întreținut în ultima vreme.
100 de vieți dacă aș trăi
Sa îndrăznesc să te iubesc aș îndrăgi
un gând muzical 