Marcel Ștefăneț

Fiorul meu patriotic se măsoară la fel de repede ca inteligența lui Emanuel Ungurean (deputatul cu apucări nazistoide care împarte sentințe bazate pe „spusele” abonaților la pagina sa de Facebook). Pe lângă sentimentele că există idealuri (comune) mult mai importante decât cele forțate de geografie și că elogierea apartenenței întâmplătoare la o comunitate (nimeni nu alege unde să se nască) transformă angajamentele colective într-o hantisă a pluralului, pecmezul ( 😀 ) datorat naționalității din buletin dispare complet atunci când privesc în jur. Sincer, puțin mă interesează Adunarea Națională de la Blaj, altfel un moment remarcabil, cât timp scaunele din Bagdasar-Arseni (cel mai mare spital de neurochirurgie) sunt rupte (indiferent de cine-i ministru sau manager), cât timp băieții lu’ tata au prioritate, cât timp se venerează tupeul, cât timp rezultatele testelor PISA ne bagă-n depresie etc. Iar adeziunea excitată prin cetățenia vreunui Brâncuși (ori Halep) denotă tembelism.

De aceea, nu cred în proiectele lui Marcel Ștefăneț (are rost să vorbim despre Prut?) pentru că mă mișcă românismul, ci pentru că nu văd mari diferențe între câteva compoziții Transbalkanica/Ethno Republic și arhetipuri internaționale folk-rock precum Orphaned Land sau Myrath. În plus, mărturisesc că partea asta de lume nu prea mi-a dat melanjuri spirituale, exceptând Phoenix și Negură Bunget, deși, teoretic, bagajul folcloric permite o germinare comodă a variațiunilor memorabile.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s