Wilderun – Veil of Imagination

Mă mai întreabă absolvenții de rapiță, masteranzii la între 0 și 100, costumarii, tehnocrații-n biele, pioșii (PAL), corporatiștii/oengiștii-vigilenți-atunci-când-le-convine și alți mândrii ducători la bulandre de ce sunt bolnav de sunete. Adică… și ei ascultă chestii, ba chiar simt nevoia să-și marcheze Asociațiile invitând guriști, cică patriarhali, alături de trioliști ce învâltoresc colbul de pe jos, dar fundalul e ceva, alimentarea unui domeniu virtual(!) din care nu-mi „scot banii” e dăndănaie. Degeaba a încercat mediocritatea mea să invoce prezența vie a muzicii în operele marilor gânditori, deci a faptului că nu doar plictiseala i-a forțat pe deștepți către verbalizarea trăirilor sonore; concepuții fie privesc filosofii ca pe niște zglobii, fie toată treaba înseamnă Șora, Patapievici sau Liiceanu. Schimbând foaia, zic hai să-i conving cu getalifeu’ lor, cu, yo!, tangibilitatea crâncenă: traficul de orice; la urma urmei, ce altceva e banditismul dacă nu dorința unei vieți bune? Peștele trimite nenorocita la futut ca să îndepărteze propriile griji fiziologice, iar asta-i permite izbucnirea stărilor de spirit. Altfel spus, oricine, inclusiv categoriile dure, își caută depăsirea condiției. Și să nu uităm cuvintele lui Cioran: „Viața nu ține decât durata fiorurilor noastre. În afară de ele, ea-i pulbere vitală. Ce vezi, ridică la rangul de vedenie, ce auzi, la nivelul muzicii. Căci: în sine, nimic nu este. Vibrațiile noastre construiesc lumea; destinderile simțurilor, pauzele ei”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s