Walk in Darkness – In the Shadows of Things

Acest prim album Walk in Darkness a ocazionat apropierea drăguței Nicoletta Rosellini de muzica mai potrivită registrului său vocal. După debutul nereușit (2012) în cadrul titulaturii Kalidia, stângăcie cauzată și de power-ul melodic propus acolo, cam inadecvat timbrului ei, italianca s-a îndreptat către sonoritățile ce o evidențiază, lansând anul trecut In the Shadows of Things, un material preponderent gotic cu suplimente black, new wave, industriale, simfonice, doom și prog.

In the Shadows of Things sigur nu e vreo capodoperă. Abordarea ar putea părea caducă, uzată. Și chiar este, în măsura în care alegem să cântăm prohoduri suficiente pentru că Tiamat, Moonspell, Paradise Lost, Amorphis sau Type O Negative. Dar revitalizează ușor genul din care face parte; un stil astăzi prea limitat la parfumul teribilist erotico-misterios.

Apropo de reducționisme neroade, nici proiectul Walk in Darkness nu face notă discordantă (se salvează cu muzica propriu-zisă); apetența pentru fenomene enigmatice mai mult (mai foarte mult) sau mai puțin futile pare să fie eterna afuriseală a rock-ului gotic. Vorbesc în primul rând despre alegerea muzicienilor implicați de a rămâne anonimi, exceptându-i pe Nicoletta și invitații Emiliano Pasquinelli (Tuchulcha) și Magdalena Lee (Tears of Magdalena). Citez direct dintr-un interviu publicat în Hintf Webzine:

– Who are the members of Walk in Darkness? How did you meet?

– Our era is full of decadence where appearence matters most; therefore, every human being is forced to wear a mask. Even while showing their face, they are actually wearing a mask to hide their true feelings. Nowadays, almost no one can live without a mask; no one reveals their true self. Most of the time the real person is invisible, their egoism hidden by its own mask. So, mankind is an endless parade of false masks, faithful followers of appearance and rules. For ‘Walk In Darkness’, the lack of a face is a simplification because it is a way to get rid of the mask, allowing one to consider all men alike because of their same fate. The members of ‘Walk in Darkness’ met up and shared the project, but as individuals they can change because of musical requirements. All that remains the same is the musical style, alongside the philosophy behind the band. Basically, the project doesn’t concern the musicians but the music itself. In the end, ‘Walk in Darkness’ are not masked musicians, they have no need of a mask, because they don’t have a face!”

În sfârșit… fie ca ei!

Marele plus al discului constă în tentația experimentală. Autorii nu se tem de underground. Lipsesc așa-zisele momente catchy, deși ingredientul melodic își face loc, ritmurile alternează aproape progresiv, iar chitara, în toate formele sale, completează acătării viziunea grupului. De asemenea, remarc nivelul decent al fazelor simfonice; pe ici, pe colo, dăm peste instrumente clasice dozate cu multă responsabilitate și bun gust.

Cât despre minusuri transparente, menționez două: 1. Efectul de topor: tranziția dintre pasaje nu este mereu omogenă 2. Nicoletta Rosellini interpretează unele partituri cu o prudență excesivă

Apelez, ca încheiere, la concluzia dintr-o recenzie (scrisă de o româncă!) publicată pe site-ul oficial Walk in Darkness: ”… is a breath of fresh air on a music scene where each new band tries to be heavier or more melodic or more symphonic or simply weirder than their colleagues, mixing all sorts of sounds and styles”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s